După ce livrările de țiței rusesc către Europa au fost reduse ca urmare a embargoului UE, Kazahstanul a devenit a treia sursă de petrol a UE, Iar solicitările de livrări sunt în creștere – de exemplu Germaia cere dublarea volumelor.
Uniunea Europeană a importat, în al doilea trimestru al anului, produse energetice (țiței, gaz natural lichefiat și gaz natural) în valoare de 94,9 miliarde de euro, în total 177,9 milioane de tone. Față de același trimestru al anului anterior, s-a înregistrat o creștere doar a valorii importurilor de țiței, cu 5,6%. În termeni de volum, media lunară din T2 2024 a fost de circa 38 de milioane de tone de țiței importat în UE. La nivel de trimestru, importurile de petrol au scăzut însă ușor, cu 2,2%.
Cele mai importante trei surse de țiței pentru UE, în perioada iulie – septembrie 2024, au fost, în ordine Statele Unite ale Americii (15,1% din total), Norvegia (14,1%) și Kazakstan (11,7%). Asta înseamnă că, în T2 2024, Kazahstanul a trimis peste 12 milioane de tone de țiței către statele UE.
Țara caspică, prezentă în UE prin Grupul Rompetrol, care administrează, printre altele, rafinăria Petromidia, cea mai mare din România și una dintre cele mai importate de la Marea Neagră, contează din ce în ce mai mult în aprovizionarea cu țiței a Europei, în condițiile în care mare parte din livrările de țiței rusesc către Europa au fost oprite din cauza embargoului impus de UE ca urmare a războiului declanșat în Ucraina.
Cifrele sunt în creștere. Dacă în 2022, anul agresiunii ruse, Kazahstanul a exportat în Europa 45 de milioane de tone de petrol, în 2023 exporturile au ajuns la 52 de milioane de tone.
“Republica Kazahstan este un furnizor de încredere pentru Europa, contribuind la securitatea energetică a acesteia. În acest context, suntem interesați de extinderea acestei cooperări. Principalii consumatori de țiței kazah în Europa sunt Italia, Olanda, Grecia, Franța, Turcia și Spania”, declara la începutul anului ministrul kazah al Energiei de atunci, pentru presa din România.
Cerere crescută din Germania
Cu câteva zile în urmă, oficialii kazahi au afirmat că există o cerere din partea Germaniei de a se dubla livrările de țiței din Kazahstan către această țară. Dacă la acest moment, volumul estimat de export al țițeiului kazah spre Germania este de 1,2 milioane de tone pe an la nivel de 2024 (în 2023 a fost de 993.000 de tone), Germania solicită acum 2,5 milioane de tone. Asta după ce, la jumătatea anului, se vorbise despre solicitări de 2 milioane de tone pe an.
Oficialii kazahi nu au spus încă dacă vor putea asigura acest volum Germaniei. Nu pentru că nu ar avea de unde, ci pentru că transportul trebuie să se facă prin sistemul de conducte al Federației Ruse și, ulterior, prin conducta Druzhba catre Europa Centrală, deci compania kazahă KazTransOil trebuie să obțină o capacitate mai mare de transport prin conductele rusești.
Semnalul politic că o va face a fost dat: „Acționând ca un furnizor de încredere și unul dintre principalii furnizori de resurse energetice pentru Germania, Kazahstanul este pregătit să își crească exporturile de petrol pe piața germană”, a declarat președintele Kazahstanului, Jomart Tokayev, săptămâna trecută. „Contăm pe sprijinul suplimentar al partenerilor germani pentru a asigura aprovizionarea stabilă și pe termen lung cu hidrocarburi”, a spus el.
Creștere a volumelor transportate
Volumul total de țiței transportat prin conducte de către KazMunayGas (KMG), compania petrolieră națională a Kazahstanului a crescut, în primele șase luni ale acestui an cu 6,2%, la 41,7 milioane de tone (doar cota KMG)
Volumul transportului de petrol prin conductele principale a crescut cu 3,1% și s-a ridicat la 35.115 mii tone. Creșterea s-a datorat creșterii transbordării petrolului din zăcământul Kashagan prin sistemele de conducte KazTransOil și Caspian Pipeline Consortium.
În perioada de raportare, volumul de transport maritim a crescut cu 26,4%, ajungând la 6.618 mii tone. Creșterea s-a datorat unei creșteri a volumelor prin oleoductul BakuTbilisi-Ceyhan, care transportă petrol către Marea Mediterană, precum și unei creșteri a volumelor de-a lungul rutelor Aktau-Makhachkala și Aktau-Baku în Marea Caspică. În același timp, a existat o scădere a volumelor de transport prin Marea Neagră, care se explică prin revizia la rafinăria Petromidia și prin exercițiile militare ale NATO.
