Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) al României, a fost revizuit, așa cum s-a cerut tututor statelor membre, iar în ultima sa formă, publicată de Ministerul Energiei, obiectivul pentru 2030 este o creștere a puterii instalale până la peste 32.000 MW la nivelul anului 2030, cu 68% față de momentul actual. Trei sferturi din capacități vor fi din sectorul regeneeabilelor.
“România consideră producția de energie din surse interne drept cel mai important obiectiv pentru asigurarea securității energetice naționale. În ceea ce privește producția de energie electrică, România urmărește menținerea mixului său energetic diversificat, reducând în același timp emisiile de GES (gaze cu efect de seră – n.red.) prin creșterea susținută a capacităților de producție din SRE (energie din surse regenerabile-n.red). (…) Obiectivul este atingerea unei capacități instalate de producție a energiei electrice de 32,3 GW, marcând o creștere de 68,2% față de 2022. Din această capacitate proiectată pentru 2030, aproximativ 75% va proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică”, scrie în document
Iată cum ar urma să arate mixul de generare de energie electrică
Pe lângă regenerabile, PNIESC prevede creșterea capacităților nuclare – nimic nou față de planurile anunțate, dar se vorbește și despre noi centrale pe gaze -inclusiv în cogenerare – cu o capacitate de 3.500 MW până la nivelul anului 2030
“De asemenea, până în 2030, obiectivul României este să construiască centrale nuclearoelectrice folosind tehnologie de tip Small Modular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. În același timp, România intenționează să construiască și 2 noi unități la CNE Cernavodă (Unitatea 3 și Unitatea 4), fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW, care urmează să fie puse în funcțiune în 2031 și, respectiv, în 2032, și să finalizeze retehnologizarea Unității 1 a CNE Cernavodă până în 2029. În plus, tot până în 2030, este vizată construirea de noi centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW, și de noi centrale în cogenerare (CHP), de asemenea alimentate cu gaz natural, cu capacitate totală instalată de aproximativ 900 MW.
În ce privește importurile nete de energie electrică, obiectivul este menținerea, în 2030, a nivelului actual de sub 5% și atingerea unui nivel anual de export de 4,4 TWh după 2030”, scrie în document.
PNIESC arată că obievctivul pe termen mediu este ca importurile de combustibili fosili necesar pentru producția de energie electrică și termică să fie zero, iar în acest sens gazele care se vor scoate din Marea Neagră vor juca un rol determinant. Ținta este ca, în a doua jumătate a deceniului următor, România să ajugă exportator net de energie.
Iată ce scrie în document:
„Obiectivul pentru 2030 privind ponderea importurilor în cantitatea de combustibili fosili solizi folosiți pentru producerea de energie electrică și energie termică este ca aceasta să ajungă la 0%. Aceasta se va obține în primul rând prin dezafectarea capacităților de producție pe cărbune. În plus, consumul de cărbune în celelalte sectoare economice va scădea treptat, urmând să fie completat eliminat în 2050. Ponderea netă a importurilor în cantitatea de combustibili fosili solizi folosiți în economie în 2021 a fost de 23%.
Datorită construcției de noi capacități de producere a energiei pe gaz natural și a noi instalații de depozitare a gazului natural, precum și deschiderii proiectului de exploatare Neptun Deep, este de așteptat ca ponderea netă a importului de gaze naturale a României să fie negativă în 2030. Aceasta înseamnă că, în 2030, România va exporta mai mult gaz natural decât va importa. Se estimează că acest import net negativ va continua până în 2040, când este preconizată închiderea proiectului Neptun Deep.
Pentru perioadele în care România va avea import net pozitiv de gaze naturale, este important de menționat că obiectivul României va fi diversificarea surselor de aprovizionare, având în vedere faptul că, în 2021, mai mult de 75% din cantitatea de gaze naturale importată a provenit din Federația Rusă.
În ultimii ani, dependența totală de importuri a României a fost de aproximativ 30% (+/- 2%). Reducerea consumului de energie și lansarea proiectului Neptun Deep sunt de așteptat să scadă semnificativ nivelul importurilor nete. Proiecțiile indică faptul că, între 2035 și 2040, România va deveni un exportator net de energie. Această schimbare va spori securitatea energetică a României”
Imagine generată de AI
