Strategia energetică a României în ultima sa formă stabilește ținte mai ambițioase pentru instalarea de capacități de stocare a energiei electrice, care ar trebui montate și mai repede decât se vorbea în forma inițială a strategiei.
“Obiectivul este de a avea o capacitate totală instalată de stocare a energiei electrice de cel puțin 2.000 MW până în 2030. Obiectivul va fi atins prin instalarea de sisteme de stocare a energiei electrice cu baterii și prin dezvoltarea de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj”, se arată în ultima formă a strategiei, publicată de Ministerul Energiei după ce s-au primit observații.
“Obiectivul este de a avea o capacitate totală instalată de 1,5 GWh până în 2035 în cazul energiei electrice, atât în baterii, cât și în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj”, scria în prima formă a strategiei, elaborată în luna iunie.
Așadar, 2.000 MW, nu 1.500, care trebuie instalați până în 2030, nu până în 2035.
Strategia detaliază și cum s-ar putea obține această capacitate de stocare. Cităm în contiuare:
Mai mult, Strategia Energetică promovează adoptarea de soluții inovative precum:
- Hibridizarea capacităților existente de producere a energiei electrice din surse regenerabile, prin implementarea de sisteme de stocare pe bază de baterii în cadrul parcurilor de producție a energiei din surse regenerabile deja existente. Aceasta va spori capacitatea de stocare și va crește stabilitatea și fiabilitatea rețelei electrice.
- Dezvoltarea operatorilor independenți de stocare a energiei, care să fie conectați direct la rețea. Acești operatori vor furniza servicii esențiale de sistem auxiliar și energie de echilibrare, iar în viitor vor putea oferi servicii de flexibilitate descentralizată.
- Sisteme de stocare „în spatele contorului” (Behind-the-Meter): promovarea instalării de sisteme de stocare a energiei la nivelul locuințelor și clădirilor comerciale ale utilizatorilor finali. Aceste sisteme vor optimiza profilul de consum al utilizatorilor și vor contribui la reducerea costurilor facturilor de energie, prin utilizarea eficientă a energiei stocate în perioadele de vârf de consum și de preț.
Ce e nou în stocarea în hidrocentrale cu pompaj
Și în forma revizuită, strategia vorbește despre centralele cu acumulare prin pompaj. “Este de asemenea necesară construirea unei capacități mari cu acumulare prin pompaj de până în anul 2035. Centrale de acumulare prin pompaj vor contribui la înlocuirea capacităților poluante și flexibilizarea sectorului energetic”, se arată în document.
Totuși, nu mai este avasată o cifră, așa cum se arăta în prima formă strategiei, de unde aflam că “este de asemenea necesară construirea unei capacități mari cu acumulare prin pompaj de aproximativ 1.000 MW în anul 2035, cu variații între 850 MW și 1100 MW”.
Coincidență sau nu, singurul proiect al unei centrale cu acumulare prin pompaj de 1.000 MW de care s-a tot vorbit în România este cel strâvechi de la Tarnița-Lăpuștești, care datează de jumătate de secol și pe care actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a vrut să-l resusciteze, denumindu-l proiectul lui de suflet. La acest moment, el este încă la faza selecției de evaluare a ofertelor pentru studiul de fezabilitate, iar, cel mai recent, Burduja a spus că ar trebui declarat de importanţă strategică naţională, astfel încât să beneficieze de o implementare accelerată.
