Curtea de Apel București a trimis Curții de Justiție a Uniunii Europene o solicitare în care cere lămuriri despre cum trebuie interpretate unele prevederi ale tratatului de funcționare al UE, în contextul în care instanța românească trebuie să judece un proces între subsidiara locală a firmei elvețiene Axpo și Guvern, în speța supraimpozitării tradingului de energie electrică.
Cererea înaintată de instranța românească a fost publicată recent în jurnalul oficial al Uniunii Europene. În speță, este vorba despre suprataxa impusă în 2022, prin OUG 27 traderilor de energie electrică, prin care practic un trader a fost impozitat cu 98% din câștigul pe care l-a avut din tranzacționarea energiei electrice, prevedere despre care asociațiile profesioanle au spus că a condus de fapt la dispariția tradingului de energie, cu efecte negative pentru lichiditatea pieței. Ulterior, s-a aplicat un impozit de 100% pe profitul obținut din tranzacțiile de export de energie.
Traderii au acuzat atunci prevederea pe care au considerat-o discriminatorie, spunând de fapt că acel 2% rămas nu acoperă nici costurile de funcționare. ″ Taxarea cu 98% aplicată retroactiv tranzacțiilor interne din România îi va împinge în insolvență pe participanții la piața locală și va duce la ieșirea de pe piață a companiilor nerezidente. Taxarea cu 100% aplicată retroactiv exporturilor va separa efectiv România de piețele vecine. Toate acestea vor declanșa un efect de domino constând în insolvențe în lanț pe piețele europene de energie, dar și la penurie fizică de electricitate, care va submina securitatea aprovizionării în întreaga regiune″, spunea chiar EFET (Federația Europeană a Traderilor de Energie) în septembrie 2022.
Iată însă că Axpo Energy România, care are și activitate de trading, a dat Givenul în judecată în speța suorataxării iar acum Curtea de Apel București (CAB) cere CJUE lămuriri despre cum să înțeleaga aplicarea tratatului european în această speță.
Astfel CAB întreabă dacă tratatul permite unui stat să suprataxeze suplimentar și diferențiat o categorie de participanți la piață, dacă această suprataxare afectează mediul concurențial așa cum este el definit în tratat, dacă această suparataxă este un ajutor de stat pentru cei care nu sunt taxați și trebuia notificat anterior Comisiei, dacă suprataxa, așa cum a fost ea impusă în România respectă principiul proporționalității, în condițiile în care nu ține cont de cheltuielile de funcțiobare ale tradingului, dacă este discriminatorie și dacă este, de fapt, legală în condițiile TFUE.
În funcție de răspunsul CJUE, CAB va judeca acest proces și, în cazul în care CJUE va transmite că acestă suptaxatare specială a tradingului de energie nu respectă în totalitate dreptul comunitar, Guvernul se va găsi într-o situație delicată, întrucât (și) din acei bani se finanțează mecanismul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze, mecanism care va mai fi în vigoare până la 31 martie 2025.
Iată integral solicitarea Curții de Apel București
Cerere de decizie preliminară introdusă de Curtea de Apel Bucureşti (România) la 9 aprilie 2024 – Axpo Energy Romania SA / Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Guvernul României
Întrebările preliminare
Prevederile articolului 3 alineatele (1), (3) și (4) și ale articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2019/944 (1), coroborate cu articolul 101 alineatul (1) TFUE, conform cărora statele membre trebuie să asigure condiții de concurență echitabile și nediscriminatorii pentru participanții la piața de energie electrică, trebuie interpretate [în sensul] că se opun instituirii de către un stat membru a unei obligații fiscale suplimentare, de tipul contribuției privind activitatea de trading reglementată prin OUG nr. 27/2022 în mod diferențiat, doar în sarcina anumitor participanți care derulează tranzacții pe piețele angro de energie, cum ar fi furnizorii cu activități de trading, și cu excluderea altor categorii de participanți, cum ar fi producătorii de energie electrică și termică în cogenerare, precum și cei ale căror capacități de producție au fost puse în funcțiune după data de 1 aprilie 2022?
Prevederile articolului 101 și ale articolului 102 TFUE, conform cărora statele membre nu pot adopta măsuri care să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența în cadrul pieței interne, respectiv care limitează sau controlează producția sau comercializarea sau care aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, trebuie interpretate [în sensul] că se opun instituirii de către un stat membru a unei obligații fiscale suplimentare, de tipul contribuției privind activitatea de trading reglementată prin OUG nr. 27/2022 doar în sarcina anumitor participanți care derulează tranzacții pe piețele angro de energie, cum ar fi furnizorii cu activități de trading, cu excluderea altor categorii de participanți, cum ar fi producătorii de energie electrică și termică în cogenerare, precum și cei ale căror capacități de producție au fost puse în funcțiune după data de 1 aprilie 2022, creând astfel un dezavantaj concurențial celor supuși contribuției?
Prevederile articolului 107 alineatul (1) și ale articolului 108 alineatul (3) TFUE privind obligația statelor membre de notificare a ajutorului de stat trebuie interpretate în sensul că o reglementare națională, de tipul contribuției privind activitatea de trading reglementate de OUG nr. 27/2022, constituie un ajutor de stat acordat celor care sunt exceptați de la plata contribuției, supus obligației de notificare?
Prevederile articolului 3 literele (a), (b), (h) și (p) și ale articolului 10 alineatele (1), (4) și (5) din Regulamentul 2019/943 (2) coroborate cu [considerentele] 22 și 23 din preambulul regulamentului, ale articolului 5 alineatele (1), (3) și (4) din Directiva 20[1]9/944, precum și ale articolului 8 din Regulamentul 2022/1854 (3), care reglementează principiile privind formarea prețurilor pe piața angro de energie, trebuie interpretate [în sensul] că se opun instituirii de către un stat membru a unei obligații fiscale suplimentare de tipul contribuției cu privire la activitatea de trading reglementată de OUG nr. 27/2022? În interpretarea acestor prevederi, se poate considera că contribuția este proporțională în condițiile în care aceasta nu ține cont de cheltuielile de funcționare ale participanților la piață cu activități de trading? În interpretarea acestor prevederi, se poate considera că contribuția este nediscriminatorie, în condițiile în care aceasta vizează doar o parte dintre participanții la piața angro care derulează activități de cumpărare și revânzare de energie?
Prevederile articolelor 28, 30 și 35 TFUE, ale articolului 3 din Regulamentul 2019/943 și ale articolului 3 din Directiva 2019/944, care prevăd interdicția instituirii obstacolelor legislative în calea fluxurilor transfrontaliere de energie între statele membre, trebuie interpretate [în sensul] că se opun instituirii de către un stat membru a unei obligații fiscale suplimentare de tipul contribuției cu privire la activitatea de trading reglementată de OUG nr. 27/2022, care în perioada 1 septembrie-16 decembrie 2022 a prevăzut o formulă mai oneroasă pentru tranzacțiile de export, care nu recunoștea niciun profit, pe când în cazul vânzării interne era recunoscut un profit teoretic de 2 %? În interpretarea acestor prevederi, se opune dreptul Uniunii Europene instituirii unei astfel de contribuții care, începând cu 16 decembrie 2022, stabilește perceperea contribuției doar în cazul vânzării cantităților de energie către export, dar nu și în cazul importului de energie?
Prevederile articolului 401 din Directiva 2006/112 (4), care interzic statelor membre să instituie taxe sau impozite pe cifra de afaceri, adiționale taxei pe valoarea adăugată, se opun instituirii de către un stat membru a unei obligații fiscale suplimentare în sarcina participanților la piață cu activități de trading de tipul contribuției cu privire la activitate de trading reglementată de OUG nr. 27/2022?
