Obținerea accesului la rețeaua de electricitate este în prezent blocajul numărul unu în implementarea energiei regenerabile la scară largă. În întreaga Europă, sute de gigawați de proiecte de energie eoliană au solicitat un permis de racordare la rețea și încă așteaptă un răspuns. “Coada” care s-a format pentru racordarea la rețea a dus la o supraîncărcare administrativă și la întârzieri grave în extinderea energiei eoliene. Într-un nou raport, WindEurope, asociația energiei eoliene din Europa, analizează provocările legate de accesul la rețea în Europa și propune acțiuni practice și imediate pentru a elibera capacitate de rețea pentru fermele eoliene noi și cele care urmează să fie retehnologizate.
UE dorește să își crească capacitatea de energie eoliană de la 220 GW în prezent la 425 GW până în 2030 și la 1 300 GW până în 2050. Energia eoliană este esențială pentru securitatea energetică, electricitatea la prețuri accesibile și competitivitatea industrială, arată raportul.
În cadrul recentei revizuiri a Directivei privind energia regenerabilă, UE a convenit asupra unor reforme importante pentru accelerarea expansiunii energiei eoliene, în special prin îmbunătățirea și simplificarea procedurilor de autorizare a noilor parcuri eoliene. Acestea au deja un impact în statele membre (destul de puține însă) care au pus în aplicare noile norme la timp.
Acum, blocajul numărul unu în calea extinderii energiei eoliene și a altor surse regenerabile de energie este reprezentat de rețele. În prezent, peste 500 GW de capacitate potențială de energie eoliană din Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, România, Irlanda, Croația și Regatul Unit așteaptă o evaluare a cererii lor de racordare la rețea. Italia și Regatul Unit au fiecare mai mult de 100 GW de proiecte în așteptare
Iată mai jos un grafic din care vedem că, în România, o capacitate eoliană nouă de 10-15.000 MW este blocată să se dezvolte pentru că nu are acces la rețea:
UE a înțeles că extinderea rețelei este esențială pentru dezvoltarea energiei regenerabile și electrificarea sistemului energetic. Noul plan de acțiune al UE privind rețelele electrice identifică măsurile-cheie care trebuie luate pentru a accelera extinderea și optimizarea rețelelor electrice din Europa.
„Accesul la rețea este acum blocajul numărul unu pentru dezvoltarea energiei eoliene. Sistemul este înfundat – și reține sute de gigawați de parcuri eoliene. Acest lucru înseamnă mai puțină securitate energetică și prețuri mai mari la energie. Unele reforme vor necesita timp, cum ar fi o planificare mai anticipativă. Dar unele lucruri pot fi îmbunătățite imediat, în special o mai bună gestionare a listelor de așteptare pentru racordarea la rețea”, a declarat Giles Dickson, CEO WindEurope.
Saturația rețelei: Europa are nevoie de mai multă capacitate de rețea
Noul raport WindEurope analizează factorii de întârziere a conectării la rețea și arată care sunt țările afectate în mod deosebit. Raportul constată că saturația rețelei și planificarea ineficientă a rețelei sunt principalele motive, dar nu și singurele. Deseori, obiectivele naționale de extindere a rețelei nu sunt aliniate la obiectivele de extindere a energiilor regenerabile pentru 2030 stabilite în planurile naționale ale statelor membre privind energia și clima (PNIESC).
Pentru a accelera extinderea rețelelor de energie electrică, țările ar trebui să aplice principiul interesului public superior la autorizarea infrastructurii de rețea – indiferent dacă este vorba de conectarea directă a surselor regenerabile de energie sau de consolidarea mai largă a rețelei.
„Interesul public prioritar (IPP) pentru noile parcuri eoliene este o poveste de succes. Germania și alte țări care utilizează IPP și-au majorat semnificativ volumul de autorizații – și au făcut-o foarte rapid. Dar electricitatea este inutilă dacă nu există o rețea care să o transporte. Țările naționale pot aplica IPPrețelelor – ce mai așteaptă?”, mai spune Giles Dickson.
Acțiuni imediate pentru deblocarea cozilor de așteptare pentru accesul la rețea
“În prezent, autoritățile de autorizare a rețelelor din majoritatea țărilor europene aplică principiul „primul venit, primul servit” pentru acordarea accesului la rețea. Prin urmare, și proiectele imature și, uneori, pur speculative de energie regenerabilă trebuie să fie evaluate în momentul în care cererea lor este depusă. Acest lucru creează cozi și întârzieri excesive. Aceasta blochează proiectele mai mature și mai promițătoare. Și sporește sarcinile administrative ale autorităților de autorizare”, arată Wind Europe.
Rezultatul: în prezent, obținerea unui permis de racordare la rețea pentru parcurile eoliene noi sau modernizate poate dura până la 9 ani în Europa, mai arată organizația.
“Autoritățile de autorizare trebuie să se îndepărteze de principiul „primul venit, primul servit/tratarea tuturor în mod egal”. Acestea ar trebui să aplice criterii de filtrare și prioritizare pentru a gestiona mai bine cererile de racordare la rețea. Obiectivul trebuie să fie reducerea numărului de proiecte aflate în așteptare, eliminarea ofertelor imature și speculative și asigurarea unei alocări echilibrate a capacității de rețea pentru toate tehnologiile strategice cu consum net zero. Metoda „primul venit, primul servit” poate duce la o alocare nechibzuită a capacității rețelei și la o combinație dezechilibrată din punct de vedere tehnologic și/sau geografic. Acest lucru poate intensifica grav congestia rețelei și restricționarea energiei regenerabile, ceea ce duce la creșterea costurilor”, mai arată organizația.
Multe țări utilizează deja unee filtre. Acestea includ criterii de intrare mai stricte pe listele de așteptare pentru evaluarea racordării la rețea, angajamente financiare adecvate pentru rezervarea capacității de rețea alocate și verificări periodice ale progresului proiectelor către etapele-cheie. Franța, Norvegia, Spania și Regatul Unit au început să pună în aplicare acest principiu de „realizare a etapelor” pentru a-și gestiona listele de așteptare într-un mod mai dinamic și pentru a renunța la proiectele care avansează lent sau sunt blocate.
Criterii de prioritizare. “Spania, Irlanda și Grecia experimentează acest lucru. Integrarea sistemului ar fi un lucru bun de prioritizat. De exemplu, după ce ați eliminat proiectele imature, acordați prioritate proiectelor de co-locare a diferitelor tehnologii de generare și/sau stocare. Și/sau proiecte cu capacități avansate de sprijinire a rețelei. Acest lucru ar duce la o utilizare mai eficientă a conexiunii la rețea. De asemenea, ar stimula dezvoltatorii să profite de natura complementară a diferitelor surse de energie, cum ar fi o combinație de energie eoliană și solară, pentru a maximiza utilizarea capacității disponibile a rețelei”, mai arată WindEurope.
România are o capacitate instalată în eolian de 3.026 MW.
Citește și:
Articolul este foarte interesant și bine documentat, dar în egală măsură înspăimântător. Cum este posibil ca în anul cu cele mai mari temperaturi pe timp de vară din istorie, capacități de producere a energiei electrice care însumează sute bune de GW să fie în așteptare. Cum să devina Europa independentă energetic de Rusia, dacă eliberarea autorizației de racordare la rețea, poate dura până la nouă ani? După părerea mea, cel mai bun criteriu pentru a putea depune cererea de racordare, este ca proiectul să fie terminat în proporție de 90%. În felul acesta cei care nu-și dau interesul să finalizeze lucrarea, nu doar că vor plăti penalități beneficiarului, dar nici nu se vor putea înscrie ”pe lista de așteptare”. Pe de altă parte, autoritățile care emit autorizația de racordare la rețea, fac acest lucru după verificarea unei documentații și a stadiului în care se află proiectul. Din ce motiv în țări cu pretenții, situația este asemănătoare sau chiar mai gravă decât în România. La noi ”Partidul Sărăciei și Distrugerii” – vajnic apărător al intereselor Moscovei – nu a făcut nimic pentru modernizarea și extinderea rețelei de distribuție. Am spus-o și cu alte ocazii. O rețea modernă și mare, permite electrificarea fiecărui cătun din România și în egală măsură, exportarea energiei electrice către Ucraina și Republica Moldova.
Să auzim numai de bine!