Creșterea performanței energetice a clădirilor, responsabile pentru 40% din consumul de energie și 36% din cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în atmosferă, este esențială pentru atingerea țintelor de neutralitate climatică extrem de ambițioase ale Uniunii Europene. În condițiile în care rata de renovare rămâne foarte redusă, revizuirea Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) va introduce noi măsuri pentru accelerarea tranziției verzi până în 2030, pentru decarbonizarea completă a sectorului clădirilor până în anul 2050. Implicațiile acestora pentru România și la nivel regional vor fi dezbătute în cadrul celei de-a cincea ediții a Forumului România Eficientă, cu tema: „EPBD Recast. Policy, challenges, and implementation”.
Noile reglementări incluse în propunerile de revizuire a Directivei privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD) vor presupune schimbări consistente pentru sectorul clădirilor, unul dintre cei mai mari consumatori de energie și poluatori la nivel european. Adoptarea acestora are rolul de a asigura un traseu mai clar al tranziției energetice juste și echitabile spre neutralitatea climatică, care va aduce beneficii sociale și economice considerabile și va consolida securitatea energetică la nivel european.
Revizuirea EPBD susține îndeplinirea obiectivului principal de atingere a standardului ZEB la nivelul întregului parc imobiliar al Uniunii Europene, până în anul 2050. Astfel, până în anul 2028, toate clădirile publice noi vor respecta standardul ZEB (consum zero de energie), urmate de toate celelalte tipuri de clădiri noi, până în anul 2030; termenul limită pentru renovarea aprofundată la standard ZEB a fondului de clădiri existente este anul 2050.
În acest scop, strategiile naționale de renovare pe termen lung ale statelor membre UE vor fi înlocuite de Planuri naționale de renovare a clădirilor, cu obiective prestabilite pentru anii 2030, 2040 și 2050, care vor include și rate anuale de renovare.
Standardele minime de performanță energetică (MEPS) pentru clădirile nerezidențiale impun renovarea aprofundată a minim 16% clădiri cu cele mai slabe performanțe energetice până în anul 2030, și minim 26% până în 2033.
În stabilirea obiectivului național de renovare a clădirilor rezidențiale, statele membre vor urmări reducerea consumului mediu de energie cu 16% în 2030 și cu până la 20-22% în 2035. 55% din reducerea consumului va trebui să fie realizată prin renovarea stocului de clădiri rezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice.
Statele membre UE vor beneficia de flexibilitate în dezvoltarea sistemului certificatelor de performanță energetică la nivel național, urmând să asigure folosirea exclusivă a literelor de la A la G pentru desemnarea claselor energetice în care vor fi încadrate clădirile. În ceea ce privește pașapoartele de renovare, introduse ca instrument voluntar de facilitare a renovărilor aprofundate, acestea vor face obiectul unei anexe separate a EPBD, care va detalia cerințele care trebuie respectate.
Scăderea consumului energetic și decarbonizarea clădirilor vor fi susținute și prin introducerea de politici și măsuri pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili folosiți pentru încălzire și răcire, cu termenul limită în anul 2040.
De asemenea, implementarea tehnologiei solare, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și economic și fezabil din punct de vedere funcțional, va fi subiectul unor cerințe și termene limită diferențiate pentru clădirile noi, clădirile publice, clădirile rezidențiale și nerezidențiale. Instalarea tehnologiilor solare pentru clădirile publice existente va fi realizată progresiv, din decembrie 2027, începând cu clădirile cu cea mai mare suprafață, procesul urmând să se încheie cu echiparea celor mai mici clădiri, până în decembrie 2030. Tot din decembrie 2027, toate clădirile nerezidențiale existente, care trec printr-un proces de renovare majoră, trebuie să încorporeze tehnologia solară.
Nu în ultimul rând, clădirile vor contribui la promovarea mobilității ecologice, prin asigurarea infrastructurii electrice necesare, prevederile fiind diferențiate pentru clădirile nerezidențiale noi și existente, respectiv pentru clădirile rezidențiale noi.
Experții prezenți la cea de-a cincea ediție a Forumului România Eficientă vor discuta pe marginea acestor subiecte, explorând oportunitățile și provocările creșterii eficienței energetice a clădirilor și soluțiile care pot contribui la atingerea obiectivelor de neutralitate climatică asumate de România, în calitate de țară membră a Uniunii Europene.
Conferința „EPBD Recast. Policy, challenges, and implementation” va avea loc pe data de 16 aprilie 2024 și va fi transmisă live pe website-ul programului România Eficientă.
Despre România Eficientă
România Eficientă este un proiect privat de anvergură națională, realizat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.
Despre Energy Policy Group
Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent și non-profit, specializat în politici de energie și climă, analiză de piață și strategie energetică, fondat în 2014. EPG contribuie la realizarea unui sistem energetic avansat din punct de vedere tehnologic, sustenabil și acceptabil social. De asemenea, EPG promovează politici și măsuri de decarbonare pe termen lung în toate domeniile economice: energie, clădiri, transporturi, industrie, agricultură.
Despre OMV Petrom
OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV și Petrom.
OMV Petrom este o companie în care acționarii români dețin peste 42% din acțiuni (din care statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,7%, iar 21,7% sunt deținute de fondurile de pensii din România, la care se adaugă aproape 500.000 de investitori individuali și alte entități românești). OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 6,4% sunt deținute de alți investitori străini. Din totalul acțiunilor OMV Petrom, 28,1% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București și la Bursa de Valori din Londra.
OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 39 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite și dividende plătite în perioada 2005 – 2022. În aceeași perioadă, compania a investit aproximativ 17 miliarde de euro. În anul 2022 impozitele plătite de OMV Petrom au asigurat 7% din veniturile fiscale ale României.
Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile responsabilității corporatiste. În perioada 2007 – 2022, compania a alocat circa 120 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților din România, concentrându-se pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală.
Pe 29 iulie 2020, OMV Petrom și-a anunțat sprijinul pentru recomandările emise de Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD), Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice privind riscurile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice. OMV Petrom raportează anual progresul realizat în ceea ce privește implementarea acestor recomandări.
