Din cele 48 de miliarde de barili, cât sunt rezervele din zona Caspică, 31 de miliarde aparţin Kazahstanului. O parte din acest ţiţei va fi rafinat în România.
Rezervele dovedite și estimate de resurse petroliere din bazinul Mării Caspice (Azerbaidjan, Kazahstan, Rusia, Turkmenistan, Uzbekistan și Iran) se ridica la 48,2 miliarde barili petrol (6,7 miliarde tone) și peste 8,7 trilioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit unui raport recent a Agenţiei Americane pentru informaţii din sectorul energiei (EIA).
Din aceste cantitati, aproximativ 31,2 miliarde de barili de petrol (4,3 miliarde tone) și peste 3 trilioane de metri cubi de gaze naturale reprezinta rezervele Kazahstan-ului, in timp ce Azerbaidjan detine rezerve de 8,5 miliarde barili (1,2 miliarde tone) si 1,46 trilioane metri cubi – circa 90% din rezervele de gaze provin din Marea Caspica.
Potentialului perimetrelor din largul Marii Caspice reprezinta circa 40% din rezervele totale de titei (19,6 miliarde barili) si 36% din cele de gaze ( 3,18 trilioane metri cubi de gaze).
Rezervele de titei dovedite la nivel global se ridicau la finele lui 2012 se ridica la 1668 billion barrels (233,5 miliarde tone), in crestere cu 60% fata de nivelul consemnat in 2002 (145,5 miliarde tone).
Potrivit EIA, productia din bazinul Marii Caspice reprezinta aproximativ 3,4% din aprovizionarea cu titei la nivel mondial, media zilnica fiind de 2,6 milioane barili de titei si condensat pe zi (365.000 tone). Cele mai importante zacaminte din regiune sunt perimetrele onshore Tengiz, Karachaganak, Aktobe, Mangistau, si Uzen, care detin aproximativ jumatate din rezervele dovedite ale Kazakhstanului, la care se adauga perimetrele offshore (estimat 14 miliarde barili – aproximativ 2 miliarde tone de titei) – Kashagan (9 miliarde barili – 1,26 miliarde tone) si Kurmangazy.
La acestea se adauga perimetrul offshore Azeri-Chirag-Guneshli, situat la aproximativ 120 km de coastra Az si cu o medie zilnica de 700.000 de barili pe zi. Dat in exploatare in 1997, acesta are rezerve confirmate de 5,4 miliarde barili, iar titeiul extras ajunge prin conducta Baku – Tbilisi – Ceyhan in Marea Mediterana, iar prin conducta Baku – Supsa Georgia si Baku – Novorossiysk Rusia in Marea Neagra.
Exporturile de titei ale Kazakhstanului si implicit perspectivele de extractie din perimetrului Kashagan sunt sustinute de intentiile autoritatilor de extindere a capacitatilor de tranzit: conducta CPC (The Caspian Pipeline Consortium) de face legatura intre zacamantul petrolifer Tengiz si portul rusesc de la Marea Neagra – Novorossiysk, conducta Atyrau – Alashankou – Xinjiang China, conducta Uzen-Atyrau-Samara – Marea Neagra, Baku-Tbilisi-Ceyhan Turcia.
Productia si consumul de titei in Romania si la nivel global
Productia si consumul anual de titei la nivel mondial au inregistrat in perioada 2002-2012 o majorare cu 14% la aproximativ 4,12 miliarde tone. In 2002 tarile din Europa si Eurasia aveam un consum 636,1 milioane tone de titei, au atins un maxim de 972,1 milioane tone in 2006, ca in prezent sa ajunga la 880 milioane tone.
In timp ce restul tarilor au inregistrat in 2012 stagnari sau mici cresteri, statele din Asia si regiunea Pacificului au consemnat o crestere totala de 35% fata de 2002, pana la un nivel de 1,39 miliarde tone.
In Romania, productia de titei s-a inscris pe un trend descendent, de la 6,1 milioane tone in 2002 la 4,1 milioane tone in 2012, cantitatea totala extrasa in perioada 2002-2012 fiind de 54,6 milioane tone. Pe fondul inchiderii unor rafinarii importante precum Rafo Onesti si Arpechim Pitesti, cantitatea de titei rafinat in Romania a scazut de la 10,6 milioane tone in 2002 la 8,8 milioane tone in 2012, volumul total prelucrat in perioada 2002-2012 ridicandu-se la 108,3 milioane tone.
