Clujul se numără printre judeţele care au atras cele mai multe proiecte de parcuri fotovoltaice, potrivit unui raport al companiei clujene de consultanţă IBC Focus.
Marii investitori şi-au amânat însă planurile de şantier, invocând impredictibilitatea la nivel de legislaţie în domeniul energiei verzi. La nivel naţional, 60 de parcuri fotovoltaice au fost anunţate ca investiţii sigure, arată o analiză a Instalfocus, divizie specializată în instalaţii a IBC Focus.
O parte dintre companiile în domeniu îşi amână investiţiile. „Cel puţin 11 astfel de parcuri vor fi realizate de companii româneşti – cum ar fi CON-A sau EnergoBit Cluj-Napoca. Şi statul participă la energia regenerabilă, opt investiţii având ca beneficiari primăriile oraşelor în care vor fi amplasate şi cel puţin două investiţii vor fi realizate de consilii judeţene (CJ). Totuşi, cei mai mulţi investitori au în spate capital străin, fiind peste 40 de parcuri care vor avea ca beneficiar companii din afara ţării”, arată realizatorii raportului celor 60 de parcuri fotovoltaice din România. Judeţele Timiş şi Bihor conduc clasamentul cu cele mai multe investiţii anunţate, fiecare cu câte nouă proiecte de parcuri fotovoltaice confirmate. În Satu Mare, opt investiţii sunt aproape de realizare. Cu şapte investiţii anunţate, Clujul se situează pe patru în topul judeţelor cu proiecte fotovoltaice.
În judeţ, parcurile industriale ar urma să fie printre beneficiarele de astfel de proiecte. Al patrulea parc industrial sub umbrela CJ, Tetarom IV, va avea segmentul fotovoltaic ca principal pilon de dezvoltare, alături de segmentul logistic şi de cel industrial. Locaţia a fost identificată în comuna Feleacu, iar proiectul ar urma să fie realizat în parteneriat cu Consiliul Local. În acest caz a fost demarat proiectul pentru obţinere de finanţare europeană. Următoarea investiţie din parcul industrial privat de la Dej, Arc Parc, vizează o centrală fotovoltaică de 4,2 MW, proiect iniţiat de mai multă vreme, dar decalat din cauza modificărilor legislative din domeniul energiei verzi.
EnergoBit, unul dintre cei mai importanţi jucători din ţară din domeniul electro-energetic, a anunţat că va dezvolta o serie de proiecte proprii de parcuri fotovoltaice, în jurul Clujului, în Baciu, dar şi în sudul ţării. Iniţial, estimările erau că lucrările ar putea demara în aprilie. Planurile au fost amânate din cauza recentelor modificări de legislaţie, care, spun investitorii, aduc necunoscute în planurile de dezvoltare. „Suntem în stand-by cu aceste proiecte, după apariţia ordonanţei (apărută în iunie şi care stabileşte schema de sprijin în energia verde, n. red.). Este o ordonanţă neclară. O lege se face în aşa fel încât aceasta să fie clară şi să aducă predictbilitate. Această ordonanţă nu face nici una, nici alta. În aceste condiţii, nici băncile nu se aruncă să finanţeze şi să dea credite pentru astfel de proiecte. Aşteptăm norme şi clarificări”, a punctat Ştefan Gadola, vicepreşedinte EnergoBit.
Blocat este şi cel mai mare proiect din domeniu, cel de producere de energie verde care l-a înlocuit, în planuri, pe cel imobiliar al Cartierulului Tineretului (parteneriat între Consiliul Local şi Green Energy Napoca). În acest caz însă, pe lângă problemele legislative care încurcă planurile potenţialilor investitori, încâlcelile de natură juridică între foşti şi actuali parteneri de proiect fac din acest proiect unul cu perspective şi mai neclare. Amintim că Tribunalul Comercial a dispus la începutul lunii dizolvarea societăţii Cartierul Tineretului SA, la solicitarea Polus Real Estate, ambele societăţi fiind implicate în prima fază a parteneriatului cu primăria, pe când pe dealul Sf. Gheorghe se pregătea un proiect imobiliar.
Ordonanţa verde
Ordonanţa de urgenţă prin care se modifică Legea nr. 220/2008 care stabileşte schema de sprijin pentru industria verde a fost publicată la începutul lunii în Monitorul Oficial. Una dintre cele mai importante modificări este amânarea acordării unui număr de certificate verzi, în funcţie de tehnologie, acestea urmând să fie recuperate începând cu 2017. Reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană au atras atenţia că această modificare va avea efecte negative asupra industriei de profil.
Sursa: Ziua de Cluj
