14 noiembrie este o dată cheie în „războiul” pe care Bulgaria l-a declarat împotriva Gazprom , cu binecuvântarea SUA, punând taxă pe gazul rusesc tranzitat, scrie publicația Energy Press din Grecia.
Este așteptat ca marțea viitoare gigantul rus Gazprom să efectueze prima plată a taxei impuse de Sofia pentru gazul care tranzitează țara prin conducta Turk Stream, aprovizionând Grecia, Bosnia, România și Serbia, potrivit publicației elene (impactul pentru România estet totuși limitat, în condițiile în care momentan importurile din orice sursă pentru satisfacerea consumului intern sunt neglijabile, dar mai afectată este Ungaria – nota noastră).
Amintim că Executivul de la Sofia a impus la jumătatea lunii trecute o taxă de 10 euro/MWh pentru gazul rusesc care tranzitează țara
Un scenariu este ca Gazprom să transfere noua taxă către clienții săi din țările europene, dar acest lucru va face gazul rusesc necompetitiv. Cealaltă, să refuze plata și ca Sofia să întrerupă fluxurile de gaxe rusești, provocând îngrijorări cu privire la oferta și sporind volatilitatea prețurilor din regiune. Într-un scenariu extrem, rușii înșiși ar putea închide robinetele, ceea ce pare puțin probabil, deoarece volumul de 16 miliarde de metri cubi (bcm) pe care îi vinde în Europa de Sud se traduce în sume de 6-7 miliarde de euro pe an, pe care i-ar pierde.
“Povestea se complică, atât la nivel de business, cât și la nivel geopolitic, din moment ce prin Sofia, americanii vor să lovească cât mai mult veniturile în creștere ale Rusiei, care sunt încă mari în ciuda sancțiunilor europene, dar și să transmită mesaje clare satelitțlor europeni, Ungaria și Serbia, pentru a-și schimba poziția”, scrie pubicația greacă.
În ciuda reducerii livrărilor de gaze prin conducte, Moscova este acum al doilea cel mai mare exportator de LNG în Europa și cu venituri de 5,3 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului.
“Aceleași țări care în ultimii doi ani s-au deconectat de la gazul rusesc, astăzi l-au înlocuit cu gazuladus pe nave. Și asta din cauza politicii de prețuri scăzute urmată de Gazprom, pentru a limita pierderile din vânzări prin conducte. Ceea ce contează este că Europa continuă să alimenteze mașina de război a lui Putin. În Grecia, gazul rusesc, atât prin conductă, cât și prin GNL, a atins niveluri pre-invazie, si acoperă acum 50% din nevoile noastre, cu o tendință ascendentă, întrucât la sfârșitul anului se așteaptă să ajungă la 60%”, scriu jurnaliștii greci.
“Ce se va întâmpla în cel mai rău scenariu cu privire la Turk Stream? Suntem în pericol dacă fluxurile rusești sunt întrerupte complet? Și vor înceta să mai vină cei 2-2,5 bcm pe care DEPA, Mytilineos, PPC și grupul Kopelouzo îi importă prin Bulgaria, dintr-un consum total anual de 5 bcm în Grecia?”, se întreabă publicația elenă.
Guvernul pare liniştit, ministrul Mediului şi Energiei, Theodore Skylakakis, răspunzând unei întrebări pe temă: “cu infrastructura pe care o avem, nu depindem de nicio țară, iar capacitățile de gazificare ale infrastructurii interne pot depăși nevoile de gaz rusesc.
De altfel, terminalul LNG de la Revythoussa poate gazeifica până la 5 miliarede metri cubi pe an, terminalul din Alexandroupolis, care își va începe activitatea la începutul anului 2024, are și el o capacitate de 5 miliarde metri cubi, iar la cantitățile de mai sus trebuie adăugat și 1 miliard metri cubi de gaz azer, accesat prin conducta TAP.
Capacitatea totală a infrastructurii grecești depășește cu mult cererea internă de 5 miliarde de metri cubi și poate acoperi nu numai decalajul de gaz rusesc din Grecia, ci și o parte din nevoile vecinilor țării, chiar dacă mai greu, scriu jurnaliștii greci care amintesc că singura țară din Balcani cu terminal de LNG și dotări potrivite este Croația, pe insula Krk.
Totuși, actorii sunt îngrijorați ce fel de efecte ar provoca o escaladare a conflictului bulgaro-rusesc în prețurile gazelor. Evangelos Mytileneos (președinte al consiliului de administrație al grupului greces Mytilineos) arăta, în urmă cu câteva zile, că balanța internațională a cererii și ofertei de gaze naturale în acest moment este „foarte strânsă”, iar cele 16 miliarde de metri cubi de gaz natural rusesc care curg spre sud-estul Europei prin Turk Stream, reprezinta o „cantitate colosală”, nu pot fi înlocuite peste noapte.
Cine s-ar grăbi într-o criză în regiune pentru a umple golul? Cu siguranță, un rol l-ar revendica Turcia, care are suficiente terminale de import de LNG. Are trei uzine de regazeificare, tot atâtea cât Germania. După ce a pus în funcțiune primul terminal din Izmir în 2016, Turcia a investit strategic în securitatea aprovizionării cu gaze naturale cu încă două instalații operate de BOTAȘ în provincia Hatay și Saros în provincia Edirne din Tracia de Est.
Desigur, toate acestea sunt doar scenarii și este posibil ca jocul de putere dintre Bulgaria și Rusia să nu conducă la întreruperea fluxurilor rusești, dar după ce Gazprom refuză să plătească taxa, la un moment dat în viitor Sofia va revendica datorii acumulate recurgând la instanţele internaţionale.
Orice s-ar întâmpla, ideea este că prin conflictul energetic de la granita de nord a Greciei a reapărut o problemă pe care mulți credeau că am depășit-o – faptul că gazul rusesc a revenit mai agresiv în Europa și Grecia, situația devenind din ce în ce mai complicată, după cum se vede din cazul DEPA, compania de furnizare a gazelor Grecia
Odată cu izbucnirea războiului energetic bulgaro-rus, compania elenă este la un pas de a apela la arbitraj împotriva Gazprom. Scenariul recursului nu este deloc extrem, iar compania elenă ar fi epuizat toate instrumentele legale într-o negociere complexă, atât în ceea ce privește prețul gazului rusesc, cât și solicitarea Gazprom de a se activa clauza take or pay și de a le fi plătiți grecilor în jur de 400 de milioane de euro pentru că nu au cumpărat volumele minime convenite pentru 2022 și 2023.
DEPA nu recunoaște pretențiile Rusiei și susține că neabsorbția cantităților minime, (adică cei 17 TWh ai contractului însumând 22 TWh sau 2 miliarde metri cubi pe an), se datorează nerespectării de către Gazprom a celui mai important termen al contractului: rușii să ofere gazele natirale la un preț care să ofere un avantaj competitiv pe piața elenă, lucru care nu s-a întâmplat de mult.
DEPA susține în esență că rușii nu pot să-i vândă gaz la un preț mare, să concureze cu LNG provenit tot din Rusia rusesc și să îi ceară totuși să plătească o clauză de tip take or pay, pentru că grecii nu nu a reușit să absoarbă cantitățile minime de 17 TWh stabilite prin contractul care expiră în 2026.
Și ungurii s-au plâns de taxa pusă de bulgari.
“Noua lege din Bulgaria impune o taxă suplimentară de 10 euro pe gazul care vine din Rusia, pe fiecare megawatt-oră, ceea ce poate fi un pericol pentru siguranţa aprovizionării în cazul nostru şi al Serbiei, pentru că gazul vine prin Turcia, prin Bulgaria, prin Ungaria. Noi, ca ţară fără ieşire la mare, suntem dependenţi de ţările-surse şi de ţările de tranzit. Iată de ce cuvântul acesta, solidaritate, pe care îl tot folosim în Uniunea Europeană, chiar trebuie luat în serios”, a spus recent ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, la București.
