Consumul de energie pentru încălzire și, implicit factura de iarnă, poate scădea și de 13 ori dacă un imobil fără niciun fel de îmbunățire este reabilitat termic la cele mai înalte standarde. Chiar și în cazul unei soluții de izolare termică obișnuită și mai puțin costisitoare, factura poate scădea de șase ori. Un studiu de caz.
Un calcul făcut de Ionuț Chete, inginer de eficiență energetică pentru clădiri, prezentat la un webinar pe teme de eficiență energetică organizat de ACUE, arată cât de mare este difiența de cost cu încălzirea unei clădiri, în funcție de gradul său de izolare termică, calcul aplicat pentru fiecare dintre cele cinci zone climatice ale României.
Expertul a prezentat calculele, pe care vi le vom prezenta mai jos, pentru o clădire non-rezidențială mai mare, dar comparațiile pot fi extrapolate și la casele de locuit.
Studiul de caz se referă la o clădurile cu următoarele caracteristici: o suprafață exterioară a pereților (cărămidă de 30 cm) de 900 de metri pătrați (mp), ferestre cu o suprafață totală de 180 mp, un acoperiș cu o suprafață de 600 mp, și o suprafață totală a podelei/pardoselii de 600 de metri părați.
Înainte de a intra în calcule, vă amintim că România este împărțiă în cinci zone climatice, în funcție de temperaturile minime din timpul iernii. Fără prea multe cuvinte, iată harta țării pe aceste zone climatice, de la indicele I la V.
Mai departe, se ia în calcul gradul de izolare termică a unei astfel de clădiri și se pleacă de la una neizolată cu ferestre din lemn, apoi una cu izolație de 10 cm și geam termopan clasic, apoi una cu izolație de 15 cm cu geam tripan montat în zid cu spumă și, în final, se ajunge la cea mai eficientă, cu izolație exterioară de 20 cm și geam tripan montat la cald – este posibil ca aceasta să nu fie totuși necesară în zonele cu temperatură mai ridicată.
Comparațiile ulterioare se referă la o clădire unde nu există un sistem de măsurare/reglaj al temperaturii interioare (nu are termostate) pentru un număr de 2.880 de ore de încălzire, adică echivalentul a patru luni de sezon rece.
Diferențele sunt enorme, potrivi prezentării făcute de expert. Să exemplificăm cu o clădire izolată/neizolată situată în a treia zonă climatică a țării, cea cu temperaturi minime de cel mult – 18 grade iarna.
Astfel, în situația în care clădirea nu are niciunfel de îmbunătățire, consumul său în aceste patru luni de iarnă ar fi de 727.000 kWh. Mai departe, dacă aceeași clădire are termopan clasic și o izolație exterioară de 10 cm, consumul său scade la 125.000 kWh în cele patru luni, deci de aproape șase ori. Mai departe dacă avem imobilul cu izolație de 15 cm cu geam tripan montat în zid cu spumă, consumul scade la sub 82.000 kWh și, în cea mai bună soluție, dar și cea mai scumpă, cu izolație de 20 cm și geam tripan la cald, consumul scade la doar 54.000 kWh. Adică este de peste 13 ori mai mic decât în cazul în care clădirea nu avea niciun fel de îmbunățire termică.
Pentru a da o idee despre ce înseamnă aceste cifre prezentate de expert în bani plătiți pe facură, am făcut noi un mic calcul, aplicând prețul maxim plafonat prin lege al gazelor pentru populație, adică 31 dde bani/kWh.
În cazul în care clădirea nu are nicio îmbunătățire din punct de vedere termic, factura pe sezonul de iarnă este enormă, de 225.000 de lei, dacă imobilul este încălzit în cele 2.880 de ore. Doar dacă se pune izolație de 10 cm și un geam termopan clasic, factura scade la sub 39.000 de lei pentru toată iarna. Dacă se pune geam tripan și izolație de 15 cm, factura scade la sub 25.500 de lei, iar în cel mai bun caz de izolație termică, factura scade la doar 16.700 de lei.
Iată mai jos exemplele de consumuri pentru fiecare zonă din țară, prezentate de Ionuț Chete la webinarul ACUE.
Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) derulează proiectul „Eficiență Energetică în case inteligente, clădiri inteligente și rețele inteligente”, finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”.
Obiectivul general al proiectului este creșterea nivelului de informare a diferitelor categorii de actori, cu privire la 3 piloni:
- Cum poate fi crescută eficiența energetică în locuințe?
- Cum poate fi îmbunătățită eficiența energetică a clădirilor din sectorul public?
- Cum pot fi dezvoltate sisteme durabile de distribuție a energiei care să integreze sursele regenerabile de energie?
