Comisarul pentru energie, Gunther Oettinger, consideră că exploatarea gazelor de şist i-ar putea ajuta pe europeni să negocieze preţuri mai bune pentru gazele furnizate de gigantul rus, Gazprom, care îşi extinde aria de exploatare.
Gazprom exportă prin Ucraina 20% din gazul consumat de UE
Costurile de exploatare a gazelor de şist este mai ridicat pe continentul european, comparativ cu cele raportate în Statele Unite. Astfel, dacă o companie cheltuieşte pentru a dezvolta un sistem de sonde pentru exploatarea gazelor de şist în SUA între 3 şi 11 milioane de dolari, costurile ajung în Europa la 8-16 milioane de dolari, potrivit unui raport al Shale Gas Europe, un grup de lobby care pledează pentru exploatarea gazelor de şist. Costurile mai mari îi fac pe potenţialii investitori să se orienteze către alte zone, cum sunt Australia, China sau Africa de Sud.
Polonia, România şi Bulgaria sunt considerate statele europene cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist. Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, consideră că gazul de şist i-ar putea ajuta pe europeni să obţină preţuri mai bune pentru gazul furnizat de Gazprom, care practică preţuri foarte mari pentru anumite state, cum este Lituania. Autorităţile de la Vilnius plătesc chiar şi cu 40% mai mult pentru gazele furnizate de Gazprom, decât o fac spaniolii sau nemţii.
Lituania ar putea deveni un punct de reper pe harta europeană a exploatărilor gazelor de şist, dacă planurile executivului de a semna un acord cu grupul Chevron se vor materializa.
Proiecte noi
Chiar dacă profitul Gazprom a intrat la apă anul trecut, faţă de 2011, coborând la 29 miliarde de euro (38 de miliarde de dolari), cel mai mare producător mondial de gaze naturale are în derulare mai multe proiecte care prevăd deschiderea unor noi centre de exploatare a gazelor. De exemplu, Gazprom va începe să extragă gaze în largul coastelor vietnameze în iunie. Totodată, guvernul rus a dat undă verde celor de la Gazprom să demareze procedurile pentru exploatarea a circa 1,8 trilioane de metri cubi de gaze, prin dezvoltarea unor platforme în Marea Barent.
Gazprom a încheiat mai multe parteneriate şi pentru exploatarea de gaze şi extracţia de petrol în zona arctică, însă lucrările nu au fost încă începute. Mai multe organizaţii de protecţie a mediului, printre care şi Greenpeace, atrag atenţia că nicio companie din lume nu este pregătită să facă faţă condiţiilor din această zonă şi că riscurile de poluare sunt imense.
