Opinie de Zsuzsa Bereschi, Senior Project Manager în cadrul Horváth Romania
Pe fondul unei transformări profunde a sectorului energiei, în contextul eforturilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a venit criza energetică din Europa, declanșată de războiul din Ucraina și, ca efect al acestei crize, și-a făcut simțită prezența volatilitatea piețelor de energie, care influențează toate sectoarele economice.
În acest context, există companii din energie care au o poziție privilegiată pe piețe, datorită, printre altele, și unei baze de active care le susțin tranziția spre producția de energie din surse sustenabile. În România, Hidroelectrica este cel mai bun exemplu, având în vedere că baza sa de active este predominant formată din hidrocentrale, care asigură nu doar generarea de energie din surse sustenabile, dar mai mult, asigură flexibilitate în Sistemul Energetic Național (SEN). Toată generarea din lignit și cărbuni va trebui înlocuită de surse pe gaz, eolian și solar, iar centralele pe gaz și, în special, hidrocentralele (fiindcă gazul este totuși combustibil fosil) vor prelua rolul de a echilibra în SEN sursele variabile de producție, eolian și solar.
Mai mult decât atât, piețele de energie electrică din România sunt în această perioadă favorabile vânzătorilor, volume mari de electricitate fiind vândute de CEO și Hidroelectrica, mai ales pe piețele la termen.
Ca atare, decizia de a lista Hidroelectrica vine într-un moment favorabil obținerii unui interes mare de cumpărare a acțiunilor. Rezultatele financiare de anul trecut au fost deosebit de bune și, chiar în condițiile de criză din acest an, seceta din această vară și măsurile de limitare a prețurilor prin Legea 357/2022, ne putem aștepta ca rezultatele financiare să fie și în continuare solide astfel încât interesul pentru IPO să fie mare.
Ce este esențial însă, pentru interesul cetățenilor români, este ca Hidroelectrica, în calitate de societate listată, să poată atrage finanțări bancare semnificative, inclusiv prin emiterea de obligațiuni și astfel să investească în capacități noi de producție, în proiecte hidroenergetice noi, în finalizarea amenajărilor aflate în curs de execuție, dar și pentru retehnologizarea și modernizarea hidrocentralelor existente. România are o nevoie acută de creșterea capacităților de producție, mai ales din surse sustenabile, în condițiile în care ne așteptăm la o electrificare masivă în anumite sectoare economice, de exemplu, în transport și mobilitate. Nu în ultimul rând, capitalul poate fi utilizat în scopul diversificării portofoliului de afaceri al companiei, extinderii segmentului de furnizare, pe care deja a intrat, întăririi activității de trading internațional, precum și creșterii amprentei regionale etc..
Vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni, 15% – cum prevede PNRR sau până la 20% – cât deține Fondul Proprietatea, nu înseamnă o pierdere a controlului de către Stat, în schimb, compania va fi cu mult mai vizibilă public prin obligația publicării periodice a situațiilor sale financiare și operaționale și prin informarea permanentă a pieței asupra evenimentelor semnificative din activitatea sa. Oricum, trebuie să remarc faptul că Hidroelectrica a acționat și până în prezent transparent față de public, în regimul de societate închisă deci costurile permanente cu respectarea obligațiilor rezultate din listare (costurile de compliance) ar trebui să fie relativ reduse, nesemnificative pentru o organizație de dimensiunea Hidroelectrica. Singura tensiune pe care eu o văd este legată de presiunea care va exista pentru realizarea de performanțe financiare. În opinia mea, mai ales într-un domeniu ca energia, care trece printr-o profundă transformare, atingerea unor obiective pe termen lung, de tipul unor investiții mari poate fi în dauna performanței financiare pe termen scurt. Astfel că managementul unei companii publice Hidroelectrica va trebui să echilibreze foarte atent deciziile pe termen lung ale organizației cu interesul pe termen scurt al investitorilor la bursă. Ca în orice astfel de situație, pe de-o parte, soluția va trebui să fie asumarea de către Hidroelectrica a unei discipline financiare și investiționale astfel încât să își accelereze dezvoltarea sustenabilă, inclusiv din punct de vedere financiar, pe termen lung.
Pe de altă parte, pe lângă beneficiul major adus de creșterea transparenței și guvernanței prin listare, există și alte beneficii, care țin de creșterea valorii de piață și, ca atare, a accesului la finanțare. De asemenea, listarea poate maximiza prețul obținut pe acțiune, inclusiv prin atragerea unor investitori de calibru și poate aduce un beneficiu reputațional. Majoritatea marilor companii din energie sunt listate, dar există, bineînțeles și exemple contrare, cum ar fi Statkraft, care și-a început activitatea cu hidrocentrale la finalul secolului XIX și este acum o companie cu reputație foarte bună și prezență internațională, deținută 100% de statul norvegian.
Deschisă la un grup mai larg de investitori, Hidroelectrica poate atrage investitori de tip ESG, dar și o gamă mai largă de finanțări. Strategia de investiții este clară și trebuie accelerată ca să nu se piardă această perioadă oportună din perspectiva fondurilor pentru creșterea de capacități de producție verzi, proiectelor de tranziție către combustibili verzi, de tipul hidrogenului etc.. Portofoliul Hidroelectrica de activități și investiții este deja diversificat, dacă ne gândim la parcul eolian Crucea, achiziționat anul trecut, la investițiile în parcuri eoliene off-shore planificate, dar și la participarea la proiectul Blue Danube, la nivel regional, primul proiect IPCEI (Important Projects of Common European Interest) pentru România sau la investițiile în producția de hidrogen verde, cum este cea de la Ostrovu Mare. Creșterea capitalizării prin IPO va însemna un angajament suplimentar față de acționarii din public, pentru realizarea strategiei de investiții, atât de necesare întregii țări.
Zsuzsa Bereschi are o experiență de consultanță în management de peste 13 ani, din care în ultimii 10 ani s-a dedicat sectorului energiei, tranziției climatice și sustenabilității. Ea activează în cadrul biroului local al firmei de consultanță Horváth, unde are rolul de Senior Project Manager. Împreună cu echipa de consultanți în energie, lucrează în cadrul unor proiecte internaționale pentru elaborarea de strategii, dezvoltarea de modele de afaceri și creșterea performanței companiilor și organizațiilor din domeniul public.
