Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat luni un mecanism care permite o plafonare a preţului angro al gazelor naturale – începând de la 180 de euro/MWh, anunţă ministrul maltez al Energiei Miriam Dalli, care confirmă astfel o informaţie dezvăluită de către mai mulţi diplomaţi, relatează AFP citată de News.ro.
Acest mecansim de plafonare – obţinut după mai multe săptămâni de negocieri dure – va fi activat numai în cazul în care preţul gazelor naturale depăşeşte preţul internaţional al gazelor naturale lichefiate (GNL), cu scopul de a nu pune în pericol aprovizionările cu gaze naturale ale UE, preciza o sursă diplomatică.
Miniştrii Energiei ai statelor membre UE, reuniţi la Bruxelles, ”au ajuns la un acord important, care va proteja cetăţenii de explozia preţurilor energiei, printr-un mecanism realist şi eficient, care conţine garanţiile necesare securităţii aprovizionării şi stabilităţii pieţelor financiare”, anunţă ministrul ceh al Energiei Jozef Sikela, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE.
Miniştrii Celor 27 s-au pus de acord, la 13 decembrie, asupra anumitor modalităţi ale acestui mecanism – care se va aplica contractelor la termen pe anumite pieţe gazifere -, însă nu şi asupra preţului la care se declanşează plafonarea.
Comisia Europeană (CE) a propus iniţial plafonarea contractelor lunare pe piaţa de referinţă TTF imediat ce acestea depăşesc 275 de euro/MWh, timp de două săptămâni consecutive, între alte condiţii – factori niciodată reuniţi, inclusiv în momentul culminant al ”exploziei” cursurilor, în august.
După ce s-au sfâşiat din cauza acestei propuneri, statele membre UE s-au pus până la urmă de acord asupra unui prag cu mult mai mic decât acesta, care poate fi atins într-o perioadă mult mai scurtă.
Contractul de livrare pe o lună era tranzacţionat luni, pe TTF, undeva în jur de 110 euro/MWh.
TTF – o platformă olandeză – este de facto Bursa Gazelor Naturale a UE, iar cursul acesteia serveşte drept referinţă majorităţii tranzacţiilor cu gaze naturale pe continent.
Mai multe state membre UE – ca Spania, Polonia, Grecia şi Italia – au reclamat o relaxare clară a condiţiilor activării acestui mecanism.
Din contră, reticente faţă de orice intervenţie, alte state membre UE – ca Germania, Olanda şi Austria – cereau ”garanţii” drastice, în vederea evitării ca o plafonare să ameninţe aprovizionările europene.
Riscul era ca furnizorii de gaze naturale lichefiate (GNL) să abandoneze UE în favoarea clienţilor asiatici care-şi plătesc gazele naturale la preţuri mai atractive.
Cu scopul de a remedia acest lucru, statele s-au înţeles să activeze acest plafon numai atunci când preţul îl depăşeşte pe cel al GNL şi să prevadă o dezactivare automată în cazul unor perturbări neprevăzute.
Acordul la care s-a ajuns le permite statelor membre UE să adopte alte două texte de urgenţă, menite să amortizeze impactul crizei energetice.
Primul text prevede achiziţii în grup de gaze naturale, la care să participe consorţii de întreprinderi, cu scopul de a obţine împreună cele mai bune preţuri, şi un mecanism de solidaritate care să asigure în mod automat aprovizionarea energetică a ţărilor ameninţate de penurii.
Al doilea text simplifică procedurile de autorizare a infrastructurilor energiei regenerabile.
