Mâine, la Palatul Cotroceni va avea loc “Semnarea Acordului între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgia, Ungaria și România privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi”, potrivit Președinției.
Este vorba despre cablul electric submarin de 1.000 MW care va fi construit pe sub Marea Neagră, care va plca din Azerbaidjan, va trece prin Georgia, pe sub Marea Neagră și va ajunge în România.
Acordul va fi semnat de Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, Prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, şi Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, Acordul se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securităţii energetice naţionale şi regionale şi a conectivităţii în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potenţialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică şi creşterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic naţional, precizează Administraţia Prezidenţială.
Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport.
Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway
Un proiect dorit și de vecinii noștri
„Pe lângă extinderea Coridorului Sudic de Gaze, vom dezvolta și un coridor de energie verde care să conecteze Azerbaidjanul cu Europa. Există două modalități eficiente de a realiza această inițiativă: prin partea continentală a Azerbaidjanului, coridorul Zangazur și Nakhcivan din Azerbaidjan spre Turcia și Europa, precum și prin cablul submarin al Mării Negre prin Georgia, România și Ungaria”, a spus recent Elnur Soltanov, ministrul adjunct al Energiei din Azerbaidjan.
Azerii spun că au un mare potențial de generare de energie regenerabilă. Cablul submarin de transport pe sub Marea Neagră, o idee mai veche a României, dar care voia să se conecteze doar cu Turcia, este proiectat acum să traverseze Marea Neagră de la est, din Georgia, la vest, în România. În total 1.195 kilometri (dintre care 1.100 km pe sub apă) la o capacitate de 1.000 MW, inclusiv cu o conexiune digitală pentru comunicații.
În august, operatorul sistemul energetic georgian GSE a confirmat „cooperarea activă” cu omologul său din România, Transelectrica, și cu „ministerele relevante din România, Armenia și Azerbaidjan”.
Imediat, proiectul a stârnit interesul Ungariei. “Ungaria se va alătura unui proiect la scară largă de transport de energie electrică verde din Azerbaidjan către țară și pe piața europeană (…) Azerbaidjanul are un potențial semnificativ neexploatat pentru energie regenerabilă (…) Am convenit că Ungaria se va alătura acestui plan de anvergură, deoarece proiectul ar putea primi sprijin UE numai dacă există participarea a cel puțin două state membre ale UE. Astfel, electricitatea verde poate fi transportată în țara noastră, și o putem folosi și transporta mai departe către piața europeană”, spunea în august ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó.
Mai mult, Serbia, aliat tradițional al Rusiei în Europa și țară în care industria energetică este controlată practic de Gazprom, cere și ea proiectul: “Lucrăm la crearea unei interconexiuni între Serbia şi Bulgaria, pentru a putea cumpăra cantităţi semnificative de la prietenii noştri din Baku. Am abordat de asemenea transportul electricităţii şi vom discuta cu partenerii europeni despre conexiuni, fiind vorba despre un cablu prin Marea Neagră ce ne-ar asigura securitatea energetică”, a spus preşedintele sârb Aleksandar Vucic după o întrevedere la Belgrad cu omologul său azer Ilham Aliev, luna trecută.
