Proiectul de modificare a legii offshore, care ar urma să fie adoptat de Parlament în câteva săptămâni, poate fi considerat favorabil pentru investitori, comparativ cu prevederile din legea actuală, care au frânat investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră.
În primul rând noua lege le oferă companiilor petroliere garanția că, pe toată durata exploatării, taxele care trebuie plătite statului român nu se schimbă. Deci companiile vor plăti nivelul de acum al redevenței și impozitului suplimentar (va fi și el reviziuit în noua lege) pe toată durata exploatării. Clauza de stabilitate a tot fost cerută de companii. Cităm:
„Art. 21 – (1) Regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare prevăzute la art. 18 și art. 19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, pe toată durata acordurilor.
(2) Prevederile art. 20 vor rămâne nemodificate pe toată durata acordurilor.”
Se elimină restricțiile legate de vânzarea hidrocarburilor pe piața locală (în vechea lege era o obligație de 50%) și, de asemenea, se garantează că nu se vor reglementa în vreun fel prețurile hidrocarburilor extrase, iar statul poate interveni doar în situațiile de criză. Cităm:
“Art. 20 – (1) Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora:
- a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia națională precum si cu principiile Uniunii Europene de piață liberă;
- b) nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vanzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene;
(3) Prin derogare de la aliniatul (1) si/sau (2), Guvernul, prin Hotarare de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, in situatie de criza energetica si/sau de distorsiune a aprovizionarii cu gaze naturale a Romaniei, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în Romania, a cantităților de gaze naturale extrase din perimetrele respective”
Impozitul suplimentar nu se va mai aplica sub nivelul de preț de 85 de lei/MWh de gaz, în condițiile în care în vechea lege, el pleca de la prețuri de vânzare pentru companii de 45 de lei/MWh, un nivel contestat atunci, pentru că el ar fi indus pierdere. Impozitul este cuprins între 15% și 70%, acest ultim nivel fiind aplicat la prețuri de peste 190 de lei/MWh. La actualele prețuri ale gazelor, companiile este clar că vor plăti această cota maximă. Cităm din lege:
Impozitul asupra veniturilor suplimentare prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele offshore și/sau onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2023 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:
-
a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
-
b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
-
c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
-
d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
-
e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
-
f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
-
g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
-
h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Cresc deduccerile. La calculul impozitului suplimentar se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream, prevedere care era și înainte. Proiectul de lege actual arată însă că limita maximă a deducerii i nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare. Legea veche prevedea o deducere de doar 30%.
În plus, așa cum reiese din nota de fundamentare, este eliminat prețul de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare – nu mai este cel de pe bursa austriacă CEGH, ca în trecut, ci cel efectiv realizat prin tranzacții. Acest lucru este de natură să scadă taxarea.
Publicația Focus Energetic a fost prima care a publicat proiectul de modificare a legii offshore. Cu mențiunea că nu a fost pus încă oficial în dezbatere publică, Vedeți proiectul AICI:
