Cotația petrolului Brent va atinge 120 de dolari pe baril până la sfârșitul lunii iunie 2022, a declarat Francisco Blanch, analist pentru piețele de mărfuri la Bank of America, într-o notă de cercetare din 29 octombrie, citată de ZeroHedge
Motivul pentru prognoza BofA privind creșterea prețurilor este același care a determinat orice altă bancă să aibă o perspectivă de creștere a prețurilor mărfurilor – criza energetică globală, care a generat creșterea vertiginoasă a prețurilor țițeiului, cărbunelui, gazelor naturale și GNL, pe măsură ce diferența între prețurile cererii și ofertei scade, ceea ce, la rândul său, provoacă o substituire majoră a consumului de gaz cu cel de produse din petrol. Creșterea călătoriilor cu avionul contribuie de asemenea la avansul prețurilor.
Cu doar o lună în urmă, BofA prognoza că petrolul ar putea ajunge la 100 de dolari în următoarele șase luni și asta numai dacă ar fi urmat să avem o „iarnă foarte rece”. La acea vreme, acesta era de așteptat să fie cel mai important motor al piețelor globale de energie. O lună mai târziu, BofA consideră că redresarea cererii globale de petrol va avea în un ritm mai accelerat decât cel al ofertei în următorul an și jumătate, generând scăderea stocurilor și pregătind terenul pentru majorarea prețurilor petrolului.
Analizând recentele tulburări din sectorul energetic, BofA scrie că, în timp ce petrolul recuperează decalajele față de alți combustibili, avansul piețelor de produse petroliere a fost condus în mare parte de combustibilul pentru vapoare (bunker) și produse nafta începând cu ianuarie 2020 (Figura 4), ca urmare a cererii din partea fabricilor, industriei petrochimice și a actorilor din comerț, în contextul reducerii ofertei din cauza opririi temporare a unor rafinării.
Având în vedere că COVID-19 are un impact major asupra mobilității, produsele energetice rămase în urmă din punctul de vedere al prețului au fost benzina, combustibilul pentru avioane și motorina, care de obicei erau liderii sezonului de vară și iarnă. Cu toate acestea, lucrurile au început să se schimbe în ultimele luni, cererea de benzină și produse distilate crescând (Figura 5) înainte de iarnă.
Așa justifică Blanch prognoza pentru ce ar urma sa fie cel mai mare preț al petrolului după nivelul din vara lui 2008:
Majorăm previziunile și țintele privind prețul petrolului pentru 2022, 2023…
Prețul petrolului a crescut recent peste 80 USD/baril, condus de înlocuirea consumului de gaz cu cel petrol și de o revenire a transportului aerian. Unde vom ajunge? Cererea crescută de petrol a fost principalul motiv pentru care am prevăzut, în luna iunie, că petrolul Brent va ajunge la un nivel de 100 de dolari în 2022. Cu toate acestea, credem acum că creșterea prețurilor globale la gaz și cărbune a supra-alimentat revenirea prețurilor Brent și WTI.
Referitor la 2022 și 2023, ne așteptăm în continuare ca piața petrolului să treacă de la un deficit abrupt – stocurile globale s-au redus cu o medie de 1,2 milioane b/zi în ultimele 6 luni- la o piață mai echilibrată. Cu toate acestea, se observă că există o cerere structurală de petrol în condițiile unei rigidități a ofertei, așă că acum prognozăm că prețurile țițeiului Brent și WTI vor avea o medie de 85 USD/bbl și 75 USD, 82 USD și 70 USD în 2022, respectiv 2023, comparativ cu estimarea noastră anterioară de 75 USD și 65 USD (pentru Brent) și 71 USD și 61 USD (pentru WTI).
… pentru că cererea de benzină și motorină duce la majorarea prețurilor
Diferențele între prețurile cerute și oferite la contractele forward ale petrolului nu par excepțional de strânse, iar creșterea ofertei non-OPEC+ ar trebui să poată ține pasul cu cererea în următorii doi ani. Cu toate acestea, capacitatea rezervă de de producție a OPEC+ este în scădere din cauza investițiilor insuficiente. De asemenea, estimăm că elasticitatea prețului ofertei de petrol de șist din SUA a scăzut cu mai mult de jumătate.
În plus, creșterea cererii de petrol ar trebui să rămână robustă datorită a reglementărilor favorabile, deoarece prețurile petrolului rămân sub punctul în care ar putea interveni o scădere a cererii. Și chiar dacă potențiala revenire a producției iraniene pe piață este un factor de menținere a nivelului prețurilor, acestea ar putea crește în 2022 ca urmare a unui cumul de factori cum sunt creșterea cererii de benzină, revenirea consumului de distilate medii și diverse probleme pe partea de rafinare. Din acest motiv, ne ridicăm și ținta de preț al petrolului Brent la 120 USD/bbl la sfărșitul primei jumătăți a anului 2022.
Privind în perspectivă, Blanch avertizează că prețurile petrolului sunt expuse riscului de a intra într-o fază de raționalizare a cererii, deoarece așteptările privind vârful cererii de petrol din acest deceniu din cauza presiunilor schimbărilor climatice au menținut prețurile pe termen lung scăzute în raport cu contractele forward.
Cu toate acestea, dacă conferința COP26 care a început astăzi (ieri n.r.) nu reușește să ofere o cale clară de decarbonizare „agresivă” sau „net zero”, probabil că lumea va avea nevoie în decada 2020 de mai mult petrol decât va fi disponibil în producție.
În plus, chiar dacă vedem o piață a petrolului relativ echilibrată în 2022 și 2023, stocurile în întreaga OCDE sunt prea mici pentru a face față unei creșteri susținute a cererii în 2025-2030. Astfel, în cazul în care politica se concentrează în principal pe ofertă și nu se adresează simultan cererii, ar putea apărea un trend similar cu cel observat pe piețele globale de gaze pentru petrol. A se citi: hiperinflația.
Inutil să spunem că orice evoluție viitoare a pieței petrolului în care ne-am confrunta cu o rigiditate a cererii și a ofertei, după modelul deja înregistrat pe piața gazelor, ar putea fi mult mai dăunătoare economiei mondiale. Deocamdată, presiunile inflaționiste alimentează creșterea prețurilor la motorină și alți combustibili, exprimate în monedele locale. De la începutul anului 2020, multe bănci centrale din EM au majorat ratele dobânzilor, dar piețele dezvoltate nu sunt nici pe departe aproape de a înăspri politica monetară într-un mod semnificativ. La nivel micro, costurile în creștere ale energiei generează, de asemenea, creșteri ale diferențialelor de preț între tipurile de țiței ușoare și medii.
Ca să trecem la concluzia de rău augur a BofA, Blanch scrie că, în cazul în care COP26 nu reușește să asigure piața că cererea de energie se află pe o cale clară de decarbonizare în următorul deceniu, petrolul s-ar putea alătura gazului în episodul final al crizei energiei, chiar dacă există pe termen scurt factori care favorizează scăderea prețurilor, cum ar fi scăderea cererii în China, probleme ale lanțului de aprovizionare și scoaterea unor cantități din SPR (Rezerva strategică de petrol).
Chiar dacă va trebui să așteptăm 7 luni pentru a afla dacă prognoza stagflaționistă a BofA este corectă, țările OPEC+ vor reevalua în această săptămână (joi) nivelul producției, fiind de așteptat ca grupul să respecte planul de a majora nivelul cu 400.000 de barili pe zi. Problema cu acest plan este că OPEC+ nu a reușit nici până acum să majoreze producția după cum a anunțat.
Alți traderi și bănci consideră că petrolul se îndreaptă spre 100 de dolari, Goldman Sachs estimand că cererea de petrol se apropie de 100 de milioane de barili pe zi (o cifră pre-Covid), ceea ce ar duce prețurile pentru Brent șa 90 de dolari până la sfârșitul anului, iar cererea urmează să se consolideze pe măsură ce sezonul iarnă se apropie iar la începutul anului viitor este prevăzută creșterea cererii de combustibil pentru avioane.
Preluare Zerohedge.com
NR: La momentul redactării acestui text, cotația Brent era de 84,6 dolari/bbl, iar cea a WTI de 83,9 dolari/bbc, potrivit OilPrice.com.
