Vom plăti actuala taxa de cogenerare din facturile de electricitate încă 11 ani. România a cerut Bruxelles-ului și o nouă schemă-bonus de cogenerare, suplimentară

Schema bonus de cogenerare care expiră anul viitor va fi prelungită cel mai probabil încă 11 ani, iar banii plătiți de consumatorii de energie electrică prin facturi vor merge, la fel ca și până acum, către aceiași producători de energie electrică și termică. În paralel însă, România a solicitat Comisiei Europene să fie de acord cu o nouă schemă-bonus, pe lânga aceasta, pentru finanțarea construcției de centrale electrice și termice noi.

Mai întîi ce este contribuția de cogenerare, cine plătește și cine ia banii

Contribuţia pentru cogenerare este o sumă plătită lună de lună de fiecare consumator de energie electrică din țară, pentru susţinerea producţiei de energie electrică şi termică (cogenerare) în condiţii de eficienţă ridicată. Circa 40 de centrale beneficiază de fondurile strânse prin această contribuție de cogenerare, pe baza unor criterii de calificare impuse de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei. Momentan, ea este de 17 bani/kWh și o regăsiți în factura dvs. de energie electrică. În total, de când există această schemă, din 2011, consumatorii de energie electrică din România au plătit circa 1,7 miliarde de euro. Din păcate, deși schema era gândită initial pentru a se finanța investiții noi, nu s-a făcut nimic, iar banii au fost folosiți pentru cheltuielile curente, de fapt, ale producătorilor de energie electric și termică.

Schema se va prelungi

Schema de sprijin expiră anul viitor dar asta nu înseamnă că e ava dispărea. Vicepreședinrele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, a explicat, la o conferință organizată de publicația Club Antreprenor, că actuala schema bonus va fi prelungită probabil timp de 11 ani, și, în plus, ar putea fi aprobată încă una, dacă este de acord și Comisia Europeană.

Citește și:

Energia electrică pentru populație se scumpește de la 1 iulie, prețurile de serviciu universal cresc cu până la 7,5%. Situația pe fiecare zonă din țară

Iată ce a spus Bege:

“Încă din anul 2010 în România se aplică o schemă de sprijin de tip bonus de cogenerare eficientă și s-au calificat câteva zeci de companii pentru această schemă, cu câteva mii de MW. Această schemă se termină anul viitor în aprilie. România a început discuțiile, încă din 2019, cu Comisia Europeană, în paralel pe două subiecte.

Primul este prelungirea schemei de sprijin existentă, pe 11 ani, și există posibilitatea să prelugim această schemă de sprijin existentă, timp de 11 ani. Discuțiile sunt destul de avansate și, din câte se pare, Comisia este de acord cu acest lucru.

Al doilea aspect este că au început discuțiile pentru o nouă schemă de sprijin, pentru că, chiar dacă vechea schemă se va prelungi pentru 11 ani, în ea noi capacități nu pot intra, pentru că se va aplica doar pentru capacități care sunt deja calificate, și au beneficiat în ultimii 11 ani de această schemă”.

Cite

Provocarea noii scheme

O nouă schemă-bonus pentru centrale noi de producție de energie electrică și termică în condiții de eficiență poate fi un stimulent important pentru investitori care doresc să pună bani în așa ceva, dar nu se știe încă dacă Bruxelles-ul (care, adevărat, încurajează termoficarea) va fi de acord. În plus, mai apare și provocarea legată de noxe, întrucât noile norme de poluare pentru centralele pe gaze în cogenerare ar putea fi mult mai drastice.

Ce spune Bege:

“S-a pus problema cum încurajăm investiții noi în capcacități de cogenerare, pentru că pentru investiții noi este nevoie de o nouă schemă de sprijin, poate mult mai stimulativă decât cea existentă. Aici trebuie să facem un studiu despre cum va arăta această schemă și aici am multe semne de întrebare legat de cum va judeca Comisia solicitarea României pentru o nouă schemă de cogenerare.

Știm foarte bine că, odată cu Green Deal, abordarea Comisiei și a băncilor,BEI și BERD pare-se că s-a schimbat radical: totul se judecă din prisma sustenabilității, deocamdată la nivel de recomandare, dar cred că în viitor toate investițiile se vor judeca prin prisma acelei taxonomii despre care se discută deja.

Semnul meu de întrebare este dacă noua schemă de sprijin va intra sub semnul taxonomiei. Dacă da, costul investițional pentru noi capacități vor fi și mai mari, pentru că nivelul emisiilor de CO2 prevăzut în taxonomie este atât de scăzut încât fără captare și utilizare de CO2 nu se mai încadrează nicio investiție în nicio capacitate de producție. Acest lucru crește costul investițional, dar în același timp justificarea unei scheme de sprijin este și mai evidentă – avem nevoie de o schemă de sprijin mult mai stimulativă.

Cred că în cursul acestiui an CE se va lămuri când se va aplica taxonomia în finanțările proiectelor, și cred că suntem într-un moment în care lucrurile s-ar putea schimba radical”.