Pe 5 februarie, Comisia Europeană a anunţat deschiderea unei investigaţii aprofundate a ajutorului de stat pentru restructurarea Complexului Energetic Oltenia (CEO).
„Nu e o veste bună, deşi autorităţile responsabile (Ministerul Energiei, Consiliul Concurenţei) şi compania au încercat să micşoreze importanţa investigaţiei europene, clasificând-o drept o etapă normală a procesului de analiză. În realitate, autorităţile adoptă faţa impasibilă a unui jucător de poker care e forţat să renunţe la o carte pentru a rămâne în joc. Aşa cum a anunţat recent vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, pe această carte la care se renunţă scrie cărbune”, arată Greenpeace.
Potrivit organizaţiei de mediu, lansarea unei analize amănunţite a unui ajutor de stat semnalează faptul că există dubii serioase din partea Comisiei asupra compatibilităţii dintre ajutorul de stat şi piaţa internă. Pentru ca ajutorul de stat să fie aprobat, autorităţile române trebuie să aducă modificări substanţiale planului depus iniţial (ipoteza cea mai plauzibilă) sau, alternativ, şi puţin probabil, să aducă contraargumente solide pentru a răspunde obiecţiilor Comisiei Europene.
În caz contrar, Comisia va interzice implementarea planului de restructurare propus de CEO, calificându-l drept ajutor de stat incompatibil.
Consecinţele pentru CEO pot fi dezastruoase, din păcate cu repercusiuni pentru întregul judeţ Gorj. Aproximativ 36.000 de oameni şi familiile lor au un loc de muncă legat, direct sau indirect, de activitatea companiei.
„Declaraţiile liniştitoare făcute de oficialii români nu sunt tocmai exacte: marea majoritate a cazurilor de ajutor de stat sunt, de fapt, închise fără obiecţii în două luni. Totuşi, pentru cazurile ce prezintă o complexitate mare, investigaţia aprofundată este procedura abordată. Comisia Europeană va publica, cel mai probabil în următoarele săptămâni, decizia şi motivaţia de începere a investigaţiei, urmând apoi perioada de 30 de zile în care toate părţile interesate pot depune comentarii”, arată Greenpeace.
Până la decizia finală a Comisiei Europene, Guvernul român nu va avea dreptul să acorde ajutorul de care CEO are nevoie. Dacă o va face, CEO va fi obligată printr-o decizie legală să restituie ajutorul. Comisia Europeană nu are un termen formal pentru finalizarea unei investigaţii aprofundate, iar durata ei depinde de o multitudine de factori, precum complexitatea cazului, calitatea informaţiilor primite şi nivelul de cooperare cu statul membru implicat.
Prin urmare, cu toate presiunile venite din partea României, e destul de probabil ca investigaţia Comisiei Europene să nu fie finalizată în luna aprilie, critică pentru CEO, care trebuie să îşi achiziţioneze certificatele de emisii şi riscă penalităţi uriaşe.
„După cum am semnalat, planul pregătit de CEO şi susţinut de Ministerul Energiei nu este bun. Componenta de decarbonare este ridicolă – emisiile cresc – şi nu se respectă regulile de finanţare europene. Dacă planul nu este radical schimbat, CEO este condamnată. Ministerul Energiei are o singură şansă pentru a îndrepta răul făcut, altfel CEO o va lua pe urmele Complexului Energetic Hunedoara. Acest lucru trebuie evitat”, a declarat Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România
Până la sfârşitul lunii aprilie, CEO trebuie să achiziţioneze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020. Dacă nu va obţine acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligaţiei de achiziţie a certificatelor.
Conform informaţiilor puse la dispoziţie de CEO în planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizează peste 7 Mt CO2. La cotaţia actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va depăşi 266 de milioane de euro.
În cazul în care CEO nu va reuşi să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalităţile, va fi de 966 milioane de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor.
Decizia de a elimina cărbunele din mixul energetic este esenţială, consideră Greenpeace.
Planul de restructurare al CEO nu are şanse să fie aprobat în actuala formă, soluţia fiind renunţarea la producţia pe cărbune după anul 2025. Altfel, compania va fi împovărată în fiecare an de plata certificatelor de emisii, mai ales în condiţiile în care, conform unei analize Greenpeace, emisiile de CO2 vor creşte în 2030 faţă de 2020 cu 28% în urma aplicării aşa-ziselor măsuri de decarbonare. Cheltuielile totale generate de emisiile companiei pot depăşi 3,68 miliarde de euro în următorii 10 ani, fără să fie luate în calcul posibilele penalităţi. CEO nu are aceste fonduri şi nu le va mai putea accesa sub formă de ajutoare de stat.
„Guvernul trebuie să se concentreze pe sprijinirea oamenilor din Gorj şi pe soluţii. Câte semnale mai trebuie să primească ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, şi din partea cui, pentru a înţelege că e nevoie de un plan clar pentru eliminarea cărbunelui şi înlocuirea acestuia cu noi capacităţi de energie regenerabilă, că este nevoie de un plan care să ofere protecţie socială şi alternative economice oamenilor care îşi vor pierde locurile de muncă?”, a continuat Cătună.
El a subliniat că ajutoarele de stat nu pot fi acordate la nesfârşit.
„Gorjul merită o şansă pentru a se dezvolta post-cărbune, se luptă pentru ea, însă bâlbâielile şi amânările ministrului Popescu pot duce la un nou colaps economic şi social similar cu cel din Valea Jiului. Aşteptăm ca Ministerul Energiei împreună cu CEO să propună un plan de restructurare care să reducă consistent emisiile, să asigure viabilitatea economică a companiei, să investească masiv în energie regenerabilă şi care să creeze locuri de muncă pentru comunităţile din Gorj. Să vină cu un plan care să susţină tranziţia energetică din Gorj nu să o împiedice”, a mai spus reprezentantul Greenpeace.
Ministerul Energiei a trimis miercurea trecută răspunsurile la întrebările Comisiei Europene legate de restructurarea CEO, a declarat, joi, ministrul de resort, Virgil Popescu.
