“Valul de renovare”, despre care și publicul interesat din România a putut afla detalii la forumul “România Eficientă”, care a avut loc luna trecută, are efecte majore inclusiv pentru piața construcțiilor. Sectorul va crește, la fel și forța de muncă angrenată, inclusiv cea specializată, cu efecte benefice asupra economiei afectate de pandemia de coronavirus.
Comisia Europeană a anunțat recent un amplu program de modernizare a clădirilor de pe continent, denumit “renovation wave”, prin care intenționează să renoveze nu mai puțin de 35 de milioane de clădiri de pe continent, în următorul deceniu.
Fondul imobiliar european cuprinde circa 220 de milioane de clădiri care au fost construite înainte de anul 2001, adică 85% din toate clădirile de pe continent. 85-95% din clădirile care există astăzi vor rămâne în picioare și în 2050. Majoritatea clădirilor existente nu sunt eficiente din punct de vedere energetic iar încălzirea și răcirea lor se face cu tehnologii vechi, mari consumatoare de energie. În ansamblu, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al Uniunii Europene și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Astăzi, doar 11% din fondul de clădiri existente din UE este cumva reparat/îmbunătățit an de an iar lucrările de renovare abordează foarte rar performanța energetică a clădirilor. Doar 1% din stocul total de clădiri este renovat in sensul eficientizarii energetice în fiecare an, iar în întreaga Uniune renovări profunde care să scadă consumul de energie cu cel puțin 60% sunt efectuate în doar 0,2% din clădirile care sunt renovate, și asta doar în unele părți ale continentului. În acest ritm, ar dura secole pentru a se atinge acel obiectiv de “net zero” emisii în sectorul construcțiilor, în 2050, și, de aceea, Comisia a venit cu această nouă politică.
Obiectivul este, cel puțin, dublarea ratei anuale de reabilitare/modernizare profundă din punct de vedere energetic a locuințelor și clădirilor nerezidențiale.
Avantajele înseamnă, pe lângă atenuarea sărăciei energetice (34 de millioane de europeni nu își permit încălzirea adecvată a locuinței) prin scăderea facturilor și clădiri mai prietenoase cu mediul și mai pregătite pentru schimbările climatice, și un stimul economic important, mai ales în economiile locale. Lucrările de renovare profundă necesită multă muncă, deci creează locuri de muncă și se estimează că, până în 2030 vor fi create 160.000 de locuri de muncă sustenabile în sectorul construcțiilor, suplimentar, ca urmare a acest “val al renovării”.
Ce înseamnă pentru România acest “val de renovare”
România are o strategie națională de renovare pe termen lung, care a identificat nevoile, costurile, efectele, și a fixat și obiective. Pentru prima perioadă a implementării, până în anul 2030, se estimează că aproximativ 5 miliarde de euro (aproximativ 25 miliarde lei) vor trebui mobilizaţi din bugetul de stat precum şi prin intermediul unui pachet de măsuri financiare care vor cuprinde granturi din fonduri europene, în valoare de 1,25 miliarde euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi de peste 870 milioane euro prin Programele Operaţionale Regionale.
Pe baza unei analize a Băncii Mondiale, au fost prezentate în strategie mai multe scenarii pe care vi le prezentăm, schematic, în următorul tabel.
Și, pentru că graficele “vorbesc” mai bine, iată care sunt și efectele teoretice ale aplicării acestei strategii, pentru fiecare dintre scenarii. Puteți vedea că în scenariul “de bază”, 760.000 de români ar putea trăi în locuințe renovate, iar numărul ar pjutea ajunge la 4,6 milioane, în cea mai optimisă abordare – puțin probabilă însă la modul realist.
Am arătat aceste cifre pentru a putea vedea contextul în care va avea loc acest proces general de renovare a clădirilor.
Acum, să ajungem la forța de muncă din construcții estimată de a fi dislocată în acest scop. Fiecare scenariu de dezvoltare vine, evident, cu necesități diferite pentru forța de muncă, pe măsura gradului mai ridicat de ambiție.
În primul scenariu, cel în care lucrurile merg cu viteza de până acum (BAU), forța de muncă necesară rămâne la nivel actual, de nici 15.000 de oameni.
Scenariul 1 nu va atinge capacitatea de piață necesară până în 2030 și, prin urmare, vor fi necesare măsuri suplimentare în perioada 2030-2040 pentru a sprijini recrutarea de lucrători suplimentari pentru a se asigura faptul că renovarea poate fi realizată în ritmul necesar, arată strategia.
Scenariul 2 ar permite în schimb o dezvoltare inițială mai bună a pieței construcțiilor, în concordanță cu ritmul de renovare vizat. Considerații similare sunt valabile pentru personalul din servicii de consultanță și inginerie. În acest scenariu, aproximativ 4.000 de noi angajați în domeniul ingineriei vor fi necesari pentru a se asigura că obiectivele de renovare vor fi îndeplinite.
Scenariul 3 ar necesita cea mai mare cerere în sectorul construcțiilor, ceea ce ar implica o creștere a ocupării de aproximativ cinci ori față de situația de acum (de la aproximativ 14.782 la aproximativ 85.622 lucrători). “Acest aspect poate fi o provocare, fără desfășurarea de activități de sprijin adecvate pentru pregătirea pieței: în primul rând, informarea pieței privind intențiile guvernului de a renova clădirile și de a investi fonduri publice, oferind date clare pentru a stimula oferta; în al doilea rând, crearea de măsuri de sprijin pentru participanții pe piață, cum ar fi instruirea, implementarea procedurilor standard, reguli echitabile de achiziții șamd”, mai arată strategia.
Iată mai intâi reprezentarea grafică a forței totale de muncă necesară pentru renovare în fiecare dintre scenarii:
Iată acum și, grafic, evoluția numărului se specialiști în construcții, renovare în fiecare dintre scenarii:
“Renovation Wave” a fost tema dezbaterii celei de-a doua ediții a Forumului România Eficientă, eveniment online care a avut loc luna trecută.
Evenimentul a fost organizat de think-tank-ul Energy Policy Group (EPG) în cadrul proiectului România Eficientă, cel mai mare proiect multianual de promovare a eficienței energetice în clădiri care beneficiază de finanțare privată.
Dezvoltat de EPG și finanțat integral de OMV Petrom, proiectul are componente de informare și educare, de conștientizare a beneficiilor aduse prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, precum și lucrări de renovare aprofundată a unor clădiri publice din diferite regiuni geografice ale țării.
