Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.
Potrivit Directivei privind perfomanţa energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/EU), statele membre aveau obligaţia de a trimite Comisiei strategiile lor naţionale pe termen lung de renovare până la 10 martie 2020. Aceste strategii naţionale sunt o componentă cheie a Directivei 2010/31/EU, stabilind măsurile şi finanţarea necesară pentru decarbonizarea actualului stoc de clădiri până în 2050.
Executivul comunitar subliniază că până la această dată doar 14 state membre au trimis strategiile lor, aşa cum cere Directiva.
Belgia, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, România şi Marea Britanie nu au trimis strategiile lor naţionale pe termen lung cu privire la renovarea clădirilor. Aceste state au la dispoziţie două luni pentru a-şi respecta obligaţiile legale. În caz contrar, Comisia ar putea decide să le trimită un aviz motivat
UE a demarat „Renovation Wave”
În condițiile în care eficiența energetică a clădirilor face și ea parte din planul Comisiei Europene de neutralitate climatică, Bruxelles-ul a lansat oficial ceea ce se cheamă “A renovation wave for Europe” – ne înverzim clădirile, creăm locuri de muncă, ne îmbunătățim viața.
Fondul imobiliar european cuprinde circa 220 de milioane de clădiri care au fost construite înainte de anul 2001, adică 85% din toate clădirile de pe continent. 85-95% din clădirile care există astăzi vor rămâne în picioare și în 2050. Majoritatea clădirilor existente nu sunt eficiente din punct de vedere energetic iar încălzirea și răcirea lor se face cu tehnologii vechi, mari consumatoare de energie. În ansamblu, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul total de energie al Uniunii Europene și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Astăzi, doar 11% din fondul de clădiri existente din UE este cumva reparat/îmbunătățit an de an iar lucrările de renovare abordează foarte rar performanța energetică a clădirilor. Doar 1% din stocul total de clădiri este renovat in sensul eficientizarii energetice în fiecare an, iar în întreaga Uniune renovări profunde care să scadă consumul de energie cu cel puțin 60% sunt efectuate în doar 0,2% din clădirile care sunt renovate, și asta doar în unele părți ale continentului. În acest ritm, ar dura secole pentru a se atinge acel obiectiv de “net zero” emisii în sectorul construcțiilor și, de aceea, Comisia a venit cu această nouă politică.
Obiectivul este, cel puțin, dublarea ratei anuale de reabilitare/modernizare profundă din punct de vedere energetic a locuințelor și clădirilor nerezidențiale, care ar trebui să aibă drept rezultat renovarea a 35 de milioane de clădiri până în 2030. Rata de renovare și profunzimea renovării vor trebui menținute și după 2030 la niveluri ridicate pentru a atinge neutralitatea climatică la nivelul UE până în 2050.
