Cât mai poate asigura cărbunele securitatea energetică? OPINIE

Opinie de Dan Dobre, Bankwatch Romania

Odată cu venirea iernii, la fel ca în fiecare an, cărbunele este văzut ca soluție pentru asigurarea necesității de consum în sistemul energetic românesc. În luna octombrie, Guvernul a adoptat „Hotărârea pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului electroenergetic naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului electroenergetic naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2020 – 31 martie 2021”, prin care este prognozat ca aproximativ 17% din producția de energie electrică să provină din cărbune. Însă salvarea venită din partea cărbunelui devine din ce în ce mai nesigură și mai costisitoare – în termeni economici, dar și de mediu.

Producerea electricității de către Complexul Energetic Oltenia (CEO) a costat în 2020 statul român 251 de milioane de euro, ajutor de stat oferit pentru ca aceștia să își plătească certificatele de emisii de carbon (ETS) . Termocentralele CEO au emis în 2019 11 milioane de tone de CO2 pentru 19% din producția energetică la nivel național. Comparativ, întregul sector de transporturi a emis 18 milioane de tone de CO2 în 2018 .

Poluarea excesivă nu este singura problemă cu care societatea se confruntă. Raportul corpului de control al Prim-ministrului la CEO  din 2019 a scos în evidență o serie de alte situații chestionabile, precum:

• Numiri în Directorat cu încălcarea legislației privind guvernanța corporativă – prin numirea în funcție a unor persoane care nu îndeplineau criteriile necesare pentru post sau numiri care implicau un conflict de interese;
• Cartel la contracte de transport și de pază – CEO a introdus în cadrul procedurilor de achiziție condiții care să faciliteze participarea operatorilor economici agreați, ceea ce a determinat crearea unui cartel, având consecințe asupra prețului practicat;
• Cărbune mai puțin și de o calitate mai slabă – Între 2017 și 2018, producția de energie a scăzut cu 5,38% însă consumul de lignit a crescut cu 5,1%;
• Prețul dublu plătit pentru certificatele de CO2 datorită faptului că acestea nu au fost achitate la timp.

Conform Hotărârii de Guvern pentru măsurile de iarnă, CEO trebuie să aibă stocurile de cărbune necesare – 6.557 de mii de tone, inclusiv din import. În iernile 2017 – 2018  și 2018 – 2019, societatea nu a reușit să asigure stocurile de cărbune stabilite prin Hotărârile de Guvern. CEO a susținut că diferența între stocul programat și cel realizat a fost determinată de creșterea consumului de cărbune din cauza deprecierii calitative a acestuia, ca urmare a lipsei fronturilor de lucru. Compania se confruntă cu aceeași problemă și anul acesta, nereușind să deblocheze fronturile de lucru fie din motive legale, fie pur și simplu cărbunele este aproape de epuizare în unele cariere, iar calitatea lui este din ce în ce mai scăzută.

CEO se confruntă și cu numeroase opriri accidentale din cauza vârstei termocentralelor pe care le deține, dar și a calității scăzute a cărbunelui folosit. În decursul anilor 2017 și 2018, termocentralele CEO au suferit 392 de opriri accidentale ce au rezultate în pierderi energetice de 91.490 MWh, dar și 39.436.294 RON pierduți.

Capacitatea cărbunelui de a asigura stabilitatea sistemului energetic pe timp de iarnă devine din ce în ce mai puțin credibilă. Odată cu creșterea prețului certificatelor ETS, îmbătrânirea termocentralelor și utilajelor, epuizarea resurselor de cărbune și scăderea calității acestuia, devine clar că viitorul cărbunelui arată sumbru.

Din păcate, inacțiunea autorităților pentru diversificarea sistemului energetic ne-a adus în această situație. Cărbunele este deja un combustibil al trecutului, pe care în prezent nu îl putem înlocui, dar trebuie să începem de undeva. Teama guvernanților de a stabili o dată de eliminare treptată a cărbunelui va adânci această nesiguranță, dacă România nu va prioritiza eficiența energetică și sursele de energie regenerabilă, al căror preț continuă să scadă.

Vestea bună este că de anul viitor Uniunea Europeană alocă o bună parte din bugetul multianual pentru combaterea schimbărilor climatice, inclusiv tranziția energetică, iar România poate accesa 24 de miliarde de euro pentru investiții dedicate acțiunilor climatice. Poate în ultimul ceas ne vom da seama că finanțarea din bani publici a combustibililor fosili nu ne va duce mai departe decât suntem acum și vom atinge un consens pentru decarbonizarea sistemului energetic.

Dan Dobre este Campaigner tranziție justă, Bankwatch România. S-a alăturat echipei Bankwatch în 2019 fiind implicat în campania pentru eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic românesc. Potrivit desctierii ONG-ului de mediu, el lucrează îndeaproape cu comunitățile afectate de mineritul lignitului, dar și de termocentralele pe cărbune. Având în vedere că tranziția energetică poate afecta disproporționat comunitățile din regiunile carbonifere, o altă parte a eforturilor lui Dan se concentrează pe susținerea tranziției juste în Valea Jiului și Gorj.