Angajaţii Complexului Energetic Hunedoara (CEH) vor intra în şomaj tehnic, prin rotaţie, două sau trei zile, până la jumătatea lunii mai, primele măsuri urmând să fie aplicate din 21 aprilie, a anunţat miercuri conducerea CEH, citată de Agerpres.
Măsura a fost luată din considerente de natură a proteja salariaţii de infecţia cu virusul COVID-19, pentru a fi evitată aglomerarea de personal în perioada în care se anunţă un vârf al pandemiei, dar şi din considerente economice, în contextul în care cererea de energie este foarte mică.
Conducerea CEH susţine că s-a înregistrat „o reducere semnificativă” a veniturilor companiei, tendinţă „ce se va accentua în lunile următoare”, motiv pentru care sunt necesare măsuri temporare de reducere a activităţii, fără încetarea raporturilor de muncă.
Potrivit unui comunicat al CEH, în perioada 21 -30 aprilie, fiecare salariat va avea două zile consecutive de şomaj tehnic, prin rotaţie. Măsura se va repeta în perioada 4-16 mai, când fiecare salariat va avea câte trei zile de şomaj tehnic.
„Zilele de şomaj tehnic se efectuează prin rotaţie, aşa încât să asigurăm şi funcţionarea grupurilor energetice şi a exploatărilor miniere. Toţi cei aproximativ 4.100 angajaţi ai CEH SA, directorul general, directorii de sucursale, etc. vor efectua zilele de şomaj”, se arată în comunicatul remis AGERPRES.
Pe perioada şomajului tehnic, salariaţii CEH vor beneficia de o indemnizaţie reprezentând 75% din salariul de bază, suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
Angajaţii care au salarii sub 4.000 lei vor primi o indemnizaţie de sprijin, suportată de angajator, în valoare de 1,1% din salariul de bază pentru ziua în care aceştia se află în şomaj tehnic, se precizează în documentul citat.
CEH este format din exploatările de cărbune Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan, împreună cu termocentralele Mintia şi Paroşeni.
Cum ar fi sa mutam aceasta forta de munca in alte domenii si sa inchide mizeria asta care ne omoara pe toti?
ce hunedoara a ajuns un cuib de afaceri ilegale, de deturnari de fonduri, o modalitate de a fura banul public, traiasca PSD in frunte cu PNL,
348% este gradul de indatorare al Complexului Energetic Hunedoara, un procent halucinant pe care niciun economist incepator nu l-ar accepta sau, mai bine spus, nu ar fi putut permite sa se acumuleze. Asa a condus PSD spre faliment compania energetica hunedoreana, punand in functii cheie oameni inregimentati politic, criteriu necesar si mai mult decat suficient. O arata actele oficiale, care releva ca, dupa preluarea guvernarii de catre social democrati. Cătălin Vrânceanu a făcut afaceri seroase cu CEH prin firma sa, LCC Compania Cărbunelui SRL, pe baza unui contract încheiat în 2008 şi prelungit succesiv până pe 31 decembrie 2017, cu o valoare iniţială de 37 de milioane de euro. Compania îşi cumpăra, practic, propriul cărbune, de la o firmă privată. Casa de Insolvenţă GMC, fostul administrator judiciar al colosului energetic hunedorean, menţiona în raportul din martie 2016 printre cauzele insolvenţei CEH şi contractele cu LCC Compania Cărbunelui SRL, asupra cărora îşi exprima mari suspiciuni, confirmate şi de fostul director general Aurel Niculescu. Raportul arată că „LCC Compania Cărbunelui a încălcat de-a lungul timpului în mod repetat clauzele contractuale, atât din punctul de vedere al cantităţilor livrate, cât şi al parametrilor de calitate”. La rândul său, soţul procuroarei DIICOT Caraş Severin a spus că a fost şantajat de mafia cărbunelui din Valea Jiului, căreia i-a plătit timp de 18 luni o taxă de protecţie. Complexul Energetic Hunedoara are aproape 5.000 de angajaţi şi a înregistrat anul trecut pierderi de 768.843.069 lei şi datorii de 1.545.937.907 lei.Au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au făcut activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice, au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au făcut activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi; au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă. Prezumţia este relativă; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi; în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori; orice altă faptă săvârşită cu intenţie, care a contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, constatată potrivit prevederilor prezentului titlu”, arată documentul publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.idice; au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi; au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă. Prezumţia este relativă; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi; în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori; orice altă faptă săvârşită cu intenţie, care a contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, constatată potrivit prevederilor prezentului titlu”, arată documentul publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă