O situaţie care este paradoxală doar în aparenţă: de la reintroducerea pieţei reglementate şi până la finalul anului, pierderea cumulată a furnizorilor de ultimă instanţă (FUI) este estimată la circa 150 de milioane de lei. În final, va fi plătită de consumatori, prin facturi, deşi reglementarea pieţei, dictată prin OUG 114 avea drept scop exact contrariul: să nu crească facturile populaţiei.
“Pierderea estimată până acum de cei cinci FUI, în perioada martie-sfârşitul anului este de circa 150 de milioane de lei, nivel cumulat pentru toţi”, ne-a declarat Silvia Vlăsceanu, director general al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi (ACUE), răspunzând unei întrebări adresate de noi pe această temă.
Am întrebat-o pe Vlăsceanu, a cărei asociaţie reprezintă marile grupuri de distribuţie şi furnizare de electricitate şi gaze, despre acest lucru, în condiţiile în care persoane din piaţa de furnizare reglementată au spus că, contrar opiniei răspândite, reglementarea pieţei prin OUG aduce pierderi.
Cum este posibil totuşi ca, într-o piaţă reglementată, şi la achiziţia energiei şi la vânzarea ei către consumatorii finali, furnizorii să aibă pierderi? Explicaţia pleacă de la momentul reglementării.
Potrivit OUG 114, coroborată apoi cu regulamentele ANRE, de la 1 martie 2019 şi până în 2022, furnizarea de energie electrică pentru consumatorii casnici (care nu au optat încă pentru ieţşirea în piaţa concurenţială) se face în condiţiie reglementate de ANRE. Mai concret, autoritatea a stabilit că unii producători, mai ales Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Petrom, vor fi obligate să vândă, în acest an, anumite cantităţi de energie către FUI, la preţ de cost plus profit de 5%, iar FUI vând energia către populaţie tot la preţuri reglementate de ANRE.
Problema este că, atunci când s-au făcut alocările de energie de la producători, ANRE nu a putut folosi, evident, decât energia disponibilă a acestora, deci cea care nu fusese contractată pe pieţele la termen. Şi acum se dovedeşte că acea cantitate este insuficientă FUI-lor pentru a asigura tot consumul casnicilor.
“Procentele variază între 70% şi 85%, de la un FUI la altul”, ne-a explicat Vlăsceanu.
Ca atare, pentru a putea asigura tot consumul casnicilor, FUI a trebuit să cumpere energie din piaţa liberă. Unde nu mai este deja niciun secret că preţurile au crescut masiv, exact ca urmare a faptului că, şi pe fondul unui deficit de generare, OUG 114 a redus şi mai mult cantitatea de energie disponibilă. Efectul a fost o creştere generalizată a preţurilor din pieţele la termen-nu mai spunem că pe spot a fost atins recent nivelul maxim istoric: 750 de lei/ MWh. Am ales exemplul preţului mediu pe PCCB-LE: 296 de lei pentru energia contractată în august 2019, cu livrare ulterioară, faţă de 243 de lei, cât se înregistra în august 2018.
Însă FUI nu pot transfera încă în factură acest cost mai mare ale energiei, pentru că preţul final plătit de consumatori este reglementat de stat, adică fixat. De aici pierderea.
Ce urmează
Aceste pierderi nu sunt o noutate, ele apăreau şi în trecut, când piaţa era reglementată, şi chiar când nu a mai fost, dar ANRE tot aviza preţul final pentru casnicii care au rămas la reglementat. Unul dintre motivele pentru care s-a dat OUG 114 a fost acela de a nu creşte preţul final la consumator, prin două măsuri: obligarea producătorilor să vândă la un preţ mai scăzut şi posibilitatea de a se recupera de către furnizori pierderile din trecut,etapizat, până în 2022. În teorie, nu ar fi trebuit să mai apară pierderi noi, dar penuria din piaţa de energie, coroborat cu reglementările, au condus din nou la acest lucru.
Iar furnizorii, care care iniţial au fost câştigători ai OUG 114, la acest capitol, au acum aceeaşi dilemă: cum şi când vor fi recuperate aceste pierderi. Sau, când şi cât din ele vor fi transferate în facturile consumatorilor de la reglementat.
Dilemă care, dacă se va elucida conform actualului plan de dereglementare a pieţei, va fi rezolvată în detrimentul consumatorilor. Asta pentru că dereglementarea presupune recuperarea mai rapidă a acestor costuri din trecut, la începutul primăverii lui 2022, ci la începutul verii lui 2021. “Diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 şi 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30.06.2021, conform reglementărilor ANRE”, se arată în propunerea legislativă de de-reglementare a pieţei.
Amintim că una dintre motivaţiile date pentru emiterea OUG 114 a fost tocmai, dacă nu scăderea, măcar menţinerea preţurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici.
Cu cât şi când vor creşte facturile pentru a încorpora aceste costuri, depinde de cum va ieşi în final legea şi cum va emite ANRE legislaţia secundară.
