Compania care promovează Nord Stream 2 a propus mai multe rute posibile pentru amplasarea acestuia prin apele teritoriale ale Danemarcei, în încercarea de a depăşi obiecţiile ridicate de autorităţile de la Copenhaga faţă de acest proiect. Nord Stream 2 este criticat de SUA, precum şi de mai multe state din Europa de Est, Marea Baltică şi Nordul Europei, care se tem că gazoductul va creşte dependenţa UE de Moscova.
Comentariile lui Viktor Zubkov marchează prima recunoaştere de către Gazprom că proiectul ar putea costa mult mai mult dacă s-ar ocoli apele teritoriale ale Danemarcei.
Într-un document obţinut de Reuters în august, operatorul susţinea că proiectul ar putea fi întârziat cu până la opt luni iar costurile suplimentare s-ar ridica la 560 milioane de euro (615 milioane de dolari) dacă nu va fi obţinută aprobarea autorităţilor de la Copenhaga.
Bugetul iniţial era de 9,5 miliarde de euro.
De asemenea, Zubkov a declarat că Gazprom este încrezător că Danemarca va permite totuşi amplasarea gazoductului prin apele sale teritoriale.
Din toate ţările implicate în construcţia Nord Stream 2, singura care nu a aprobat încă proiectul este Danemarca.
„Sunt convins că nu este nevoie să discutăm nicio rută alternativă pentru Nord Stream 2, deoarece cred că avem şanse bune să obţinem aprobarea din partea autorităţilor daneze. Dacă ele îmi spun că probabilitatea să obţinem permisiunea este extrem de scăzută, atunci voi începe să mă gândesc”, a afirmat joi Rainer Seele, directorul general al grupului energetic austriac OMV AG.
Declaraţia sa vine după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat miercuri că „mica” Danemarcă este supusă la presiuni pentru a bloca construcţia gazoductului Nord Stream 2, dar a promis că, dacă va fi necesar, gazoductul va fi construit prin ocolirea apelor teritoriale ale Danemarcei.
„Danemarca este o ţară mică şi este supusă la presiuni puternice. Depinde de ea să dea dovada că este independentă şi îşi exercită suveranitatea sau nu. În caz contrar, există alte rute”, a afirmat preşedintele Rusiei, la un forum pe energie organizat la Moscova.
„Aceasta va costa mai mult şi ne va întârzia puţin, însă proiectul va fi finalizat oricum”, a adăugat Putin.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
