Electrica vrea să cumpere activele CEZ din România – INTERVIU Corina Popescu, director general

Electrica vrea să cumpere activele CEZ din România, la momentul în care grupul din Cehia le va scoate la vânzare şi se gândeşte şi la intrarea pe segmentul producţiei de energie, a declarat directorul general al companiei, Corina Popescu, într-un interviu pentru AGERPRES.

Listarea duală a unei companii, aşa cum a fost cea a Electrica în 2014, atrage investitori din toată lumea, care sună să se intereseze de orice modificare legislativă, iar explicaţiile trebuie să fie neutre şi de încredere, altfel acţionarii te sancţionează, a declarat Corina Popescu, director general al Electrica, într-un interviu acordat AGERPRES.

Compania aniversează, joi, cinci ani de la listarea la bursa de la Bucureşti şi la cea de la Londra.

Corina Popescu a arătat că privatizarea prin intermediul pieţei de capital a însemnat pentru Electrica începutul unui proces de transformare dintr-o companie ineficientă într-un partener de încredere atât pentru acţionari, cât şi pentru consumatorii pe care îi alimentează cu energie electrică, prin investiţii de peste trei miliarde de lei în reţelele de distribuţie.

Compania a intrat în era digitală şi analizează orice oportunitate apare în piaţă privind diversificarea portofoliului, inclusiv intrarea pe segmentul producţiei de energie, precum şi posibilitatea de a cumpăra activele CEZ din România, la momentul în care grupul din Cehia le va scoate la vânzare.

Oficialul Electrica s-a referit, în interviu, şi la măsurile care ar trebui luate astfel încât preţul energiei să scadă, iar ţara noastră să fie un exportator de securitate energetică în regiune.

AGERPRES: Ce a însemnat pentru Electrica momentul listării?
Corina Popescu: A fost un moment de cotitură, un moment în care ritmul de implementare a bunelor practici legate de guvernanţa corporativă au fost implementate. A fost un moment în care a început transformarea, inclusiv cea conceptuală, a modului de abordare a lucrurilor, a modului de responsabilitate, a modului în care lucrurile erau făcute.

AGERPRES: Cum arăta compania înainte?
Corina Popescu: Listarea a coincis cu începutul unei noi perioade de reglementare. Arăta ca fiind cea mai ineficientă companiei în rândul operatorilor de distribuţie.

AGERPRES: De ce?
Corina Popescu: N-aş putea spune, pentru că nu m-am focusat pe trecut, ci mai mult pe cum să facem să se întâmple lucrurile respectând regulile de guvernanţă la momentul listării şi cum putem să obţinem acele sinergii.

AGERPRES: Ce s-a schimbat practic, la momentul listării?
Corina Popescu: Guvernanţa. Şi investiţiile. Practic, a crescut resursa financiară. A fost o atragere de bani pentru a putea face faţă unui plan de investiţii foarte ambiţios. Pe segmentul de distribuţie, a început era „make it happen”, să facem ca lucrurile să se întâmple. În a treia perioadă de reglementare, Electrica a avut cel mai ambiţios plan de investiţii. A fost un efort fantastic pentru toţi. Tot în această perioadă am avut un program amplu în cadrul companiei, pentru internalizarea anumitor activităţi. E clar că începuse acel proces de transformare de care vă povesteam.

La momentul privatizării (filialelor Electrica – n.r.), şi asta o pot spune din experienţa mea, toţi operatorii au început să transforme companiile. Electrica, nu. Electrica cumva era îngheţată în nişte practici, într-o modalitate clară de a se desfăşura lucrurile. Listarea a fost acel declic. A trebuit să facem lucrurile altfel. Trebuie să ne uităm ca fiecare bănuţ pe care îl cheltuim să se întoarcă în companie şi să aducă un beneficiu, atât pentru acţionari, cât şi pentru beneficiarii serviciului.

Adică trebuie să investim în reţele ca să prestăm un serviciu mai bun, trebuie să ne uităm pe partea de furnizare cum putem să optimizăm, ca să fim competitivi şi să rămânem în piaţă şi trebuie să ne asigurăm, pentru că asta înseamnă, de fapt, listarea că acţionarii sunt cumva recompensaţi pentru încrederea pe care au avut-o în momentul în care au cumpărat acţiunile Electrica.

AGERPRES: Cum au fost cheltuiţi banii din listare?
Corina Popescu: Prin listare au fost atrase două miliarde de lei. Banii au intrat în companie şi au fost folosiţi pe două direcţii majore. În primul rând, Electrica a răscumpărat de la Fondul Proprietatea acţiunile pe care acesta le deţinea la companiile de grup, pentru că Electrica îşi dorea foarte mult să înceapă procesul de transformare, iar cu Fondul Proprietatea acolo lucrurile erau foarte grele.

Cu restul, am împrumutat companiile de distribuţie, pentru investiţii. În total, în cei cinci ani de la listare, investiţiile au fost de peste trei miliarde de lei în reţelele de distribuţie.

Un alt lucru important legat de listarea duală – pentru că Electrica a fost listată şi pe bursa de la Bucureşti, şi pe cea de la Londra – a fost că acţiunile au fost subscrise cu două zile înainte de data-limită, ceea ce practic a dat aripi Electricii şi, cumva, piaţa de capital a arătat că are încredere că şi o companie românească poate să aibă rezultate bune.

E un lucru care pe noi ne obligă, ca şi companie, să menţinem acele bune practici, de guvernanţă, asumate prin prospectul de listare, ne obligă să accelerăm şi mai mult procesele de transformare, să dezvoltăm portofoliul de activităţi, să garantăm acţionarilor, indiferent de ce s-a întâmplat cu cadrul de reglementare, indiferent de ce se întâmplă şi de mediul extern, să fim într-o continuă transformare, în aşa fel încât să nu dezamăgim acţionarii. Dar nu numai acţionarii, pentru că eu îmi doresc un echilibru între ce dăm către acţionari şi ce dăm către beneficiarii de servicii sau clienţilor pe partea de furnizare. Nu poţi să mulţumeşti acţionarul, iar pe partea cealaltă să nu dai nimic. Este şi motivul pentru care am investit banii de la listare, majoritatea lor, în reţelele de distribuţie.

AGERPRES: Ce a însemnat listarea duală?
Corina Popescu: Avem peste 7.000 de acţionari din peste 30 de ţări. Asta a adus listarea duală, un portofoliu de acţionari destul de diferiţi. Adică nu doar acţionari din România, nu doar acţionari care cumva sunt obişnuiţi cu mediul de reglementare şi cu ce se întâmplă cu modificările legislative. La orice modificare care se întâmplă, ne trezim sunaţi de peste tot, din America, din… să ne întrebe ce se întâmplă. Analiştii economici. Şi trebuie să stai să le explici, să ai răbdare cu ei, să le explici efectiv tot contextul. Şi trebuie să dai o explicaţie cât mai neutră, o explicaţie care să fie cumva trustable, de încredere, pentru că o dată dacă nu ai menţinut această linie corectă şi de informare, acţionarii te sancţionează. Orice deviaţie cât de mică. Acesta este şi motivul pentru care avem un cod de etică pe care l-am implementat în cadrul grupului şi care nu permite anumite lucruri. Din acest motiv trebuie să avem şi o anumită reacţie la fiecare semnal negativ pe care îl dăm.

Avem un mare dezavantaj faţă de ceilalţi competitori ai noştri: dintre toate companiile de distribuţie şi furnizare din România, suntem singurii listaţi. Toată piaţa vede doar cifrele noastre. Toţi ceilalţi sunt consolidaţi la nivelul grupului şi sunt listate companiile din ţările-mamă, iar cifrele lor nu se văd.

AGERPRES: Care sunt planurile de viitor?
Corina Popescu: O accelerare a procesului de transformare. Dezvoltarea tehnologică de care se tot vorbeşte, digitizarea sunt elemente care vor fi din ce în ce mai des folosite, inclusiv de angajaţii noştri. Doresc ca la sfârşitul mandatului să las o companie modernă, care să respecte bunele practici, care să concureze cu succes cu oricare din competitorii săi. O companie restructurată, flexibilă.

Un plan ambiţios în care să putem şi noi să concurăm cu toţi ceilalţi care sunt în piaţă, să putem să oferim şi noi toată paleta de servicii pe care ei o oferă. Cumva să putem da un semnal că şi o companie românească reuşeşte să concureze cu ei poate nu doar pe piaţa din România, ci poate şi pe alte pieţe.

AGERPRES: V-aţi gândit la ceva concret? Analizaţi vreo oportunitate?
Corina Popescu: În momentul de faţă nu mai sunt foarte multe tranzacţii. Este adevărat că există un alt trend decât cel cu care ne obişnuiserăm la nivelul anilor 2010 – 2014, de privatizare – restructurare. Sunt oportunităţi în piaţă şi ce pot să vă spun este că orice oportunitate este analizată. Nu trece nimic neanalizat şi ne vom duce către acele investiţii care să genereze o plus valoare în cadrul grupului Electrica. Nu ne vom duce către investiţii care să nu genereze plus valoare.

AGERPRES: Ce fel de investiţii aduc valoare?
Corina Popescu: Investiţii care pot să garanteze pentru acţionar cel puţin acel dividend cu care deja i-am obişnuit. Practic, investiţiile în companiile de utilităţi nu îţi dau un dividend foarte mare, dar îţi dau un dividend sustenabil, pe perioadă lungă. Acesta este avantajul. În general, cei care investesc în companiile de utilităţi sunt cei care îşi doresc să aibă un dividend sustenabil pe un termen lung. O să dau un exemplu: unul dintre marii investitori pe care îi avem sunt fondurile de pensii – Pilonul II, Pilonul III. Cumulat, practic, deţin 15% din acţiunile Electrica. Ei nu aşteaptă o profitabilitate a doua zi. Nu suntem o companie cu risc. Suntem o companie unde sustenabilitatea este mai importantă decât dividendul foarte mare pe care îl oferim.

AGERPRES: Vă gândiţi să achiziţionaţi şi capacităţi de producţie de energie?
Corina Popescu: Analizăm acest lucru.

AGERPRES: Dar în ceea ce priveşte activele pe care vrea să le vândă CEZ în România?
Corina Popescu: CEZ este o tranzacţie mai complexă. O să ne ducem pe acele segmente în momentul în care vom avea şi posibilitatea să ne ducem. Nu aş vrea să mă antepronunţ, pentru că nu ştiu deocamdată care este strategia de privatizare pe care CEZ o va folosi: va dori să investească şi să vândă totul către o singură companie, va face un proces competitiv, va secţiona cumva activităţile? Nu avem încă informaţii concrete legate de această intenţie pe care şi-au manifestat-o. Aşa cum am spus, orice tranzacţie şi proiect este evaluat de colegii care sunt în departamentul de M&A şi dacă face sens şi îmi asigură cel puţin acelaşi randament pe care acţiunile l-au generat, cu siguranţă ne uităm.

AGERPRES: Inclusiv la ce are acum CEZ?
Corina Popescu: Da, ne vom uita şi la ceea ce are acum CEZ în România. Cu siguranţă, vom analiza acea tranzacţie. Ce anume şi cum, nu ştiu, pentru că nu cunosc strategia lor. Nu au anunţat încă exact ce vor face. Din câte ştiu, sunt încă nişte paşi interni pe care îi urmăresc. Probabil, în perioada următoare… nu ştiu.

AGERPRES: Ce înseamnă pentru piaţă faptul că cineva vrea să vândă o distribuţie în România?
Corina Popescu: Nu vreau să comentez decizia. Este o decizie pe care au luat-o acţionarii grupului CEZ în Cehia. În fond şi la urma urmei, toate rezultatele pe care companiile private le-au obţinut în România, rezultate foarte bune, să ştiţi că le-au obţinut românii. Că e un acţionar sau un alt acţionar, pentru noi e important omul acela de jos, care munceşte. Nu pleacă nimeni cu instalaţiile de distribuţie din România. Se schimbă acţionarul, trebuie să joace fix după aceleaşi reguli, să aibă fix acelaşi comportament. Eu mi-aş dori să fiu la fel de eficientă ca grupul CEZ în România, dar mai avem un pic până acolo.

AGERPRES: Când o ajungă Electrica un fel de CEZ al regiunii?
Corina Popescu: Eu, din câte am văzut din analiza lor, să ştiţi că, în cadrul grupului, România deţine cele mai valoroase active. Şi am auzit foarte multe comentarii, iar retragerea CEZ-ului din România nu am perceput-o ca o nemulţumire a acţionarilor vizavi de ţara noastră, bunele practici şi legislaţie. Am văzut-o ca o decizie mai mult strategică pe care au luat-o. Tranzacţii de genul acesta durează.

AGERPRES: Vă aşteptaţi ca, atunci când aceste active vor fi scoase pe masă, să atragă şi alţi investitori, dacă sunt atât de interesante?
Corina Popescu: Da, mă aştept să aibă ofertanţi.

AGERPRES: În legătură cu alte planuri, v-aţi gândit şi la energie regenerabilă?
Corina Popescu: Ei, uite aici apare dezavantajul listării. Atâta vreme cât nu am o decizie efectivă, nu pot să merg şi să spun în piaţă. Analizăm toate oportunităţile din piaţă. În momentul în care facem ceva public, va şti toată lumea. Într-un fel sau în altul este un lucru bun. Nu-mi place să fac promisiuni fără să le duc la bun sfârşit. Deviza mea aici este să fac să se întâmple lucruri. E foarte greu şi poate nu se întâmplă la fel de repede cum mi le-aş dori să se întâmple, dar este o inerţie fantastic de mare. Totuşi, şi procesele de restructurare în cadrul celorlalte companii nu s-au întâmplat peste noapte şi în general un proces de transformare trebuie să fie controlat. Dacă nu-l controlezi suficient de bine rişti să pierzi controlul asupra businessului, ceea ce este mult mai grav.

AGERPRES: Care este cea mai mare provocare în acest moment?
Corina Popescu: Sunt foarte multe proiecte în paralel. Sunt nişte proiecte pe care le-am preluat şi pe care cumva trebuie să le accelerez şi să le fac să se întâmple. Am restartat cumva trei proiecte majore. Cea mai mare provocare este să poţi să controlezi proiectele de transformare. Sunt proiecte mari, activitatea este foarte diferită şi suntem dispersaţi teritorial, cu cadru de reglementare modificat care ne obligă să ne schimbăm din mers toată strategia pe care am avut-o în trecut. Lucrurile astea nu se pot întâmpla peste noapte. Noi suntem o companie cu aproape 9.000 de oameni, iar ce mi-aş dori eu e să ajungă corect mesajul până la ultimul om de jos, care lucrează, pentru că altfel nu-l ai cu tine on-board şi atunci nu se întâmplă.

AGERPRES: Care sunt cele trei proiecte despre care vorbiţi?
Corina Popescu: E un proiect pe distribuţie, de transformare şi optimizare a activităţii de distribuţie. Mai este un proiect pe furnizare şi încă unul pe aria de servicii.

AGERPRES: Cum aţi caracteriza pieţele pe care activaţi?
Corina Popescu: Activitatea de distribuţie este o activitate de monopol. Acolo nu putem să vorbim de cum vedem piaţa. Cu toate astea, are un impact major asupra activităţii noastre. Suntem impactaţi şi noi ca şi operatori de distribuţie de piaţă. Aşa cum s-a modificat reglementarea, practic preţul de achiziţie a energiei pentru CPT, pentru consumul propriu tehnologic, ne impactează. Deci cât este preţul în piaţă se reflectă şi asupra noastră. Din păcate, aici este un delay de aproape doi ani ca să se recunoască preţul corect. E un lucru care n-ar trebui să se întâmple, pentru că operatorul de distribuţie ar trebui să se ocupe strict de serviciul de distribuţie şi nu ar trebui să fie expus la variaţiile pieţei.

Pe segmentul de furnizare este un mare challenge. Am fost într-o piaţă complet liberalizată, după care parţial s-a rereglementat. Sunt lucruri pentru care trebuie să ne poziţionăm şi noi cu strategiile. Gândiţi-vă că sunt strategiile de marketing care au trebuit să fie schimbate peste noapte, sunt strategiile celorlalţi competitori din piaţă, şi aici aş putea să spun că o parte dintre ei sunt foarte agresivi şi au un avantaj în piaţă pe care noi nu îl avem. Ei au producţie în propriul grup şi îşi pot hedgiui poziţia şi au riscurile mult mai mici decât le avem noi pe segmentul acesta de furnizare.

Iar pe partea de servicii, suntem în momentul în care redefinim compania de servicii pe care o avem în grup. Până acum era specializată să ofere servicii către companiile din grup, deci nu aducea nicio plus valoare din exterior sau plus valoarea pe care o aducea era foarte mică. În momentul de faţă, vrem să rebranduim complet această companie şi să aducă plus valoare în grup. Ea trebuie să se poziţioneze în a oferi servicii altele decât cele pe care le oferă în grup.

De asta zic că sunt trei proiecte foarte ambiţioase şi, cumva, competitorii noştri, pe ultimele două segmente, pe furnizare şi servicii, sunt cu mulţi paşi înaintea noastră. O să mă întrebaţi de ce? Pentru că au expertiza din grup, pentru că au început să dezvolte proiectele astea de ani de zile. Şi vorbesc serios, ei la ei acasă au dezvoltat proiectele astea de 5,6,7 ani, iar aici în România nu fac decât un roll-out al conceptelor dezvoltate acolo. Noi trebuie să dezvoltăm conceptul, să ne poziţionăm pe piaţă, concurăm cu ei, clar, şi să avem cumva aceleaşi rezultate. Da, este o piaţă competitivă, cel puţin pe ultimele două segmente este foarte competitivă.

AGERPRES: Pe piaţa liberă, preţul energiei de astăzi este cel corect?
Corina Popescu: Dacă este preţul de la bursă, este preţul corect. Nu pot să comentez, fiind un preţ încheiat pe o platformă transparentă. Cred că semnalele că România are nevoie de investiţii majore pe segmentul de producţie au început să apară încă din 2015-2016 şi încă de atunci am spus: dacă vrem să rămânem şi să ne poziţionăm în regiunea sud-est europeană ca un exportator de securitate energetică şi să ne păstrăm această poziţie de exportator, trebuie să luăm din ce în ce mai serios în calcul să investim în sectorul de producţie. Acestea au fost nişte mesaje care au fost transmise în piaţă de foarte multă vreme şi, cumva, preţul din piaţă este un semnal care arată investitorilor unde trebuie investit în perioada următoare. Important este să investeşti cu cap şi să te asiguri că eşti primul acolo şi că iei acel avantaj.

AGERPRES: În ce ar trebui să investim în producţie?
Corina Popescu: Nu aş putea să spun în ce. Nu face parte din core-businessul Electrica partea de producţie. Cumva ar trebui să urmărim trendurile europene.

AGERPRES: În energie regenerabilă?
Corina Popescu: Este clar că regenerabilul este un segment care va intra în atenţia şi în analiza noastră. Celelalte sunt nişte proiecte care trebuie să aducă plus valoare. Dacă nu aduc cel puţin aceeaşi plus valoare pe care o generează azi acţiunea Electrica pe bursă, nu intră în scopul nostru. Noi cumva nu trebuie să ne diluăm valoarea pe care o avem pe bursă. Acesta este şi motivul pentru care, dacă ne vom duce să investim, nu vom investi niciodată în ceva ce generează mai puţin.

AGERPRES: Inclusiv faptul că a crescut foarte mult importul de energie în ultima vreme este tot un efect al faptului că nu avem o producţie suficientă?
Corina Popescu: Da. Nu avem o producţie suficientă la un preţ competitiv. Dacă importăm înseamnă că ţările din jurul nostru reuşesc să producă mai competitiv decât reuşim noi să producem în momentul de faţă. Dacă tranzacţia se închide la preţul pieţei…

Din perspectiva mea, care am un business de furnizare şi care cumva sunt întrebată în fiecare zi de consumatorul final „Te rog frumos să îmi faci o ofertă de energie electrică cât mai ieftină”, dacă reuşesc să găsesc şi să aduc din import energie mai ieftină cu care să încurajez consumul în România şi cu care să se dezvolte economic România, da, aduc. Cei care trebuie să-şi pună probleme sunt cei care răspund de securitatea energetică. Dar nu e jobul meu azi.

Eu azi pot să spun din perspectiva asta: da, vrem energie cât mai ieftină pentru clienţii noştri, pentru ca aceştia să fie cât mai multumiţi, să crească consumul de energie electrică în România. În momentul acela am o stabilitate mai mare a businessului şi pe segmentul de distribuţie. Pentru că acolo am nevoie de un venit şi dacă energia distribuită creşte, practic scad tarifele de distribuţie. Mie trebuie să mi se asigure acel venit ca să pot să operez reţelele pe segmentul de distribuţie. Şi să pot să îmi obţin acea rentabilitate pe care o am. Electronii nu au culoare. Acesta este comentariul meu în calitate de CEO al unei companii de distribuţie şi furnizare în România şi doar aşa să o iei, nu alt comentariu. Dacă găsesc mai ieftin din altă parte, o să iau din altă parte.

AGERPRES: În acest moment de unde luaţi?
Corina Popescu: În acest moment tranzacţionăm şi nu avem birouri deschise în altă ţară decât în România. Cumpărăm de pe platformele OPCOM. Atât operatorii de distribuţie, pentru energia pentru consumul propriu tehnologic, cât şi companiile de furnizare, cumpărăm de pe platformele OPCOM energia necesară. Nu avem alte business-uri dezvoltate în ţările din jurul nostru.

AGERPRES: Se mai fac speculaţii pe OPCOM?
Corina Popescu: Nu ştiu. Nu ştiu şi cu siguranţă colegii mei de la Electrica Furnizare nu fac acest lucru. Anul trecut a fost un proiect şi anul acesta a început implementarea acestui proiect în cadrul grupului. Există un concept de risc implementat. Speculaţia presupune un risc pe care noi, în calitate de companie listată la bursă, nu ni-l permitem. Există un proiect, sunt best practice-uri din perspectiva riscurilor, există un comitet de risc. Nu ne permitem să facem… nu. Chiar dacă la un moment dat ar putea crea un avantaj, nu.

AGERPRES: Poate aduce un avantaj… unii o fac, au câştigat mult, au pierdut mult.
Corina Popescu: Ştii cum se întâmplă chestia asta? Poate să îţi aducă un avantaj azi, în care câştigi cinci lei, dar poate să te aducă şi într-o situaţie în care mâine să pierzi 100 de lei. Noi când ne-am listat am declarat în prospect că suntem o companie care nu are un apetit de risc mare. Acesta este şi motivul pentru care politica de risc implementată în cadrul grupului, definită anul trecut şi de anul acesta am început implementarea, nu ne permite acest lucru, fiind listaţi nu ne permitem asemenea speculaţii şi clar nu o să le vedeţi.

AGERPRES: Cum estimaţi că va evolua preţul energiei în perioada următoare? Şi de ce?
Corina Popescu: Eu cred că acum e cumva stabilizat preţul energiei. Nu vorbesc de vârfuri ce pot apărea pe perioade scurte ca urmare a unor evenimente sau acţiuni în exteriorul ţării. Nu văd proiecte majore dezvoltate care să conducă la alte evoluţii. Adică nu ştiu proiecte majore de interconectare care să apară anul acesta şi care ar putea conduce la creşterea cantităţii de energie importată-exportată, nu ştiu proiecte de producţie care să fie mature şi care să înceapă să producă peste noapte, nu am informaţii de genul acesta care să poată să ne conducă la deviaţii diferite faţă de ce avem. Depinde dacă Hidroelectrica în continuare o să aibă apă, dacă se întâmplă ceva cu preţul certificatelor de dioxid de carbon şi atunci avem un impact în preţul de producţie la Oltenia. Nuclearelectrica este stabilă deocamdată, deci în perioada imediat apropiată nu văd să aibă un impact foarte mare, iar ceilalţi… Să ne rugăm să bată vântul şi să strălucească soarele.

AGERPRES: Şi la iarnă la ce vă aşteptaţi?
Corina Popescu: La iarnă depinde foarte mult de ce se întâmplă în regiune şi de ce se întâmplă şi în celelalte ţări. Sunt vârfuri iarna în care s-ar putea să apară probleme. Dar chiar nu pot să dau un pronostic pentru că nu ştiu ce se va întâmpla. De exemplu, ce se va întâmpla cu centralele nucleare în Franţa, pentru că o să ţi se pară uimitor, dar au impact în modul în care evoluează preţul la noi în România, ce se întâmplă în Germania, ce se întâmplă cu proiectele majore de dezvoltare de noi centrale din regiunea central-est europeană, că sunt proiecte în derulare. Sunt foarte multe necunoscute. Condiţiile meteo, va fi apă, nu va fi apă, va fi folosită apa asta şi se va intra în iarnă cu nişte stocuri mai mici, mai mari…

Dar ce mi se pare un pic îngrijorător este că nu văd nişte proiecte majore de producţie în România care să aducă o schimbare. Să ne înţelegem, un proiect nou de investiţii nu înseamnă automat şi un preţ mai mic al energiei electrice, dar înseamnă o presiune mai mare în piaţa care ar putea să conducă la o scădere a preţului energiei.

AGERPRES: Şi o întărire a securităţii în timpul iernii.
Corina Popescu: Da, şi asta..