Definirea şi sprijinul consumatorilor vulnerabili este o măsură necesară pentru ca piaţa să funcţioneze normal, în condiţiile în care, în prezent, cei bogaţi beneficiază de subvenţii mai mari, întrucât consumă mai mult, iar cei cu venituri reduse nu-şi permit plata facturii, a afirmat, marţi, Anca Dragu, director general adjunct al E.ON România, la o conferinţă pe teme energetice organizată de publicaţia Energynomics, citat de Agerpres, într-o conferinţă de profil.
Ea a salutat anunţul făcut anterior, la aceeaşi conferinţă, de Florin Ciocănelea, consilierul premierului Viorica Dăncilă, potrivit căruia primul-ministru a aprobat înfiinţarea unei comisii interministeriale care să elaboreze legislaţia privind definirea şi sprijinul consumatorilor vulnerabili.
„Aceste eforturi de a defini consumatorul vulnerabil au fost făcute încă de prin 2007, 2012, ’15, ’16… Avem acum o ştire de ultimă oră, că premierul Viorica Dăncilă a anunţat înfiinţarea unei comisii interministeriale care să analizeze acest subiect. Este o măsură binevenită şi un pas absolut necesar pentru a aduce normalitate în piaţa de gaze”, a comentat Dragu.
Ea a citat un studiu al Emerton, care aprecia că 20% dintre locuitorii României sunt consumatori vulnerabili, iar sprijinul acestora ar costa un miliard de lei.
„Suma este mică sau este mare în funcţie de partea dinspre care o priveşti, dar este absolut necesar să avem acest mecanism în funcţiune”, a reiterat oficialul E.ON.
Ea a arătat că, în sistemul actual, în care toţi consumatorii casnici sunt subvenţionaţi, cei mai bogaţi sunt avantajaţi, întrucât consumă mai mult.
„Astăzi toată lumea beneficiază de subvenţii, şi cei bogaţi, adică cei care nu au nevoie. Ba dimpotrivă, cu cât eşti mai bogat, ai o casă mai mare, o încălzeşti mai mult, poate ai şi o piscină şi beneficiezi de o subvenţie mai mare. În timp ce cei cu venituri reduse beneficiază de sprijin mic din partea statului”, a exemplificat Dragu.
Directorul adjunct al companiei de gaze a mai spus că o simplă liberalizare a pieţei va aduce probleme pentru toată lumea, dacă nu este acompaniată, gradual, de măsuri suplimentare.
„Trebuie să dăm atenţie şi să ne uităm la un calendar de unu-doi ani în care să punem pe masă toate elementele, ingredientele, prin care să ajungem să avem o piaţă funcţională, liberalizată astfel încât în cele din urmă să ajungem să ajungem la o piaţă complet liberalizată. Simpla liberalizare a preţului nu aduce decât alte probleme pentru toată lumea”, a completat Dragu.
La mijlocul lunii mai, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energiei (ANRE), afirma că reprezentanţii Comisiei Europene nu agreează plafonarea preţului gazelor pentru toată populaţia, ci doar pentru consumatorii vulnerabili.
Aceasta în contextul în care Guvernul a plafonat, în decembrie 2018, preţul gazelor de producţie internă destinat consumatorilor casnici, ceea ce a dus, în martie, la declanşarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
„Este foarte clar că există bază legală şi pentru măsuri temporare la nivelul ţărilor membre care să protejeze unii consumatori, la noi este pentru toţi consumatorii casnici, ceea ce s-ar putea să nu fie chiar în regulă, dar suntem în discuţii ca pentru acea perioadă să o folosim pentru a crea mecanisme de piaţă serioase, mature, care să susţină o liberalizare mai bine fundamentată şi, după renunţarea la aceste măsuri temporare, să avem o piaţă cu adevărat liberalizată cu preţuri corecte, scopul fiind de a avea preţuri corecte pentru toţi consumatorii”, a precizat Bege.
„În acest moment, consumatorii vulnerabili sunt protejaţi şi nu prea, pentru că mulţi dintre consumatorii casnici nu au nevoie de protecţie, iar cei vulnerabili cu adevărat nu sunt protejaţi suficient”, a adăugat el.
Pe piaţa de electricitate, cei cu venituri reduse pot apela la tarifele sociale, însă acestea sunt condiţionate de un consum foarte mic de energie, iar surplusul este facturat la un preţ dublu faţă de cel standard.
