Un accident similar celui de la Cernobîl este imposibil în prezent, primul considerent fiind cel de natură tehnică: vorbim despre îmbunătăţiri multiple pe o perioadă de 30 ani, indiferent de tipul de reactor/tehnologia utilizată, au declarat specialişti din industria nucleară din România.
Astăzi, securitatea nucleară este prioritatea absolută, toate măsurile, standardele la nivel internaţional, misiunile de evaluare şi planurile de investiţii fiind direcţionate către asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleară. Serialul Cernobîl, realizat de HBO în co-producţie cu cei de la Sky a avut un succes enorm în toată lumea şi a readus în atenţia publicului riscurile centralelor nucleare şi dimensiunile celui mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii – Cernobîl 1986.
Cumulul de factori care au determinat accidentul de la Cernobil este imposibil de asociat in prezent oricarei centrale nucleare la nivel global. Lectiile invatate atunci la care se adauga preocuparea constanta la nivel de industrie de a avea tehnologii robuste, cu sisteme redundante, pentru a preveni incidente sau accidente inseamna o diferenta majora intre momentul 1986 si 2019.
Cauzele accidentului de la Cernobil sunt multiple: o defectiune de proiectare, cultura de securitate aproape inexistenta si eroare umana care impreuna au determinat o crestere necontrolata de putere care a distrus zona activa a reactorului si a dus la contaminare radioactiva. Evenimentele care au dus la accidentul de la Cernobil sunt un cumul de factori specifici din foarte multe puncte de vedere tipului de reactor folosit, culturii de securitate nucleara si pregatirii personalului de operare, dar si regimului politic de la vremea respectiva. Nu este posibil ca un accident de tipul Cernobil sa se mai intample, cu atat mai putin la o centrala care utilizeaza o tehnologie robusta cum este CANDU, confirmata in mod repetat prin numeroase evaluari independente si care de-a lungul timpului nu a avut niciun fel de accident in operare.
Diferentele dintre reactoarele CANDU si RBMK sunt majore. Apararea in adancime specifica reactoarelor CANDU inseamna de fapt o abordare fundamentala a securitatii nucleare din perspectiva proiectului, constructiei, operarii. Aceasta abordare limiteaza probabilitatea de aparitie a unui accident si minimizeaza efectele asupra populatiei si mediului in cazul putin probabil al unui accident. Exista cinci elemente majore care definesc conceptul de aparere in adancime:
1. Prevenirea defectarilor si a operarii in conditii anormale – se asigura printr-o proiectare conservativa si prin aplicarea unui control strict al proiectului, in timpul constructiei si pe perioada de operare;
2. Detectarea promta a defectarilor si controlul conditiilor anormale de operare – se asigura prin sisteme de control, limitare si protectie, precum si prin facilitati de supraveghere;
3. Controlul eventualelor accidente in limitele de proiectare – se asigura prin sisteme speciale de securitate si aplicarea procedurilor de operare la accident
4. Prevenirea escaladarii accidentelor si atenuarea consecintelor – se realizeaza prin masuri suplimentare de management al accidentelor
5. Atenuarea consecintelor radiologice – se realizeaza prin planificarea raspunsului la urgenta in afara amplasamentului
In cazul reactoarelor CANDU, exista 4 sisteme speciale de securitate: doua sisteme independente, redundante si diferite de oprire rapida, sistemul de racire la avarie a zonei active a reactorului si sistemul anvelopei. Sistemele de oprire sunt proiectate “fail safe”, in asa fel incat o defectare a sistemului conduce la declansarea lui si implicit a opririi rapide a reactorului.
Declansarea oricaruia din cele doua sisteme de oprire rapida conduce la oprirea reactiei de fisiune si mentinerea in stare de oprire garantata a reactorului , iar caldura reziduala poate fi indepartata fie prin sistemele normale de racire, fie prin sistemele speciale.
Diferente de tehnologie intre CANDU si RMBK
CANDU
Anvelopa de protectie
Sisteme de oprire-2 sisteme (bare absorbante si injectie de lichid)
-2 secunde ca timp de actiune
-Independente, redundante
Moderator: Apa grea
RBMK
Fara anvelopa de protectie
-Sisteme de oprire-1 singur sistem de oprire cu bare
-10 secunde timp de actiune
-eficienta acestuia depinde de starea reactorului
Moderator: – Grafit
-Cauza de baza a accidentului de la Cernobil a fost o deficienta de proiectare a sistemului de oprire. Niciun alt reactor din lume nu are aceasta deficienta.
-In cazul reactorului RBMK, sistemul de oprire si sistemul de control nu sunt independente, existand asadar posibilitatea ca sisteme cheie de securitate sa fie trecute cu vederea prin ajustari manuale ale sistemului de control. In cazul CANDU, cele doua sisteme sunt independente.
-Reactorul de la Cernobil a fost adus intr-o stare precara prin control manual al zonei active si ignorarea procedurilor. Controlul zonei active a reactorului Candu este automat, iar operatori CANDU sunt pregatiti continuu pentru a respecta procedurile.
-Reactorul de la Cernobil nu avea anvelopa de protectie, iar factorul cheie in eliberarea majora de radioactivitate in mediu a fost energia eliberata din arderea grafitului. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare si retinere a produsilor radioactivi, proiectat pentru a face fata unui accident sever si utilizeaza drept moderator si agent de racire, apa grea.
Mini-seria Cernobîl – HBO
Serialul spune povestea accidentului nuclear din 1986, una dintre cele mai groaznice catastrofe create de om din istorie, și a oamenilor curajoși care au făcut sacrificii incredibile pentru a salva Europa de un dezastru de neimaginat.
Serialul „Cernobîl”, o co-producție HBO/Sky, spune povestea dramatică a accidentului nuclear din 1986, una dintre cele mai groaznice catastrofe create de om din istorie, și a sacrificiilor făcute pentru a salva Europa de un dezastru de neimaginat.
Pe 26 aprilie 1986, în centrala nucleară Cernobîl din Ucraina, Uniunea Sovietică, a avut loc o explozie masivă care a eliberat material radioactiv de-a lungul Belarusiei, Rusiei și Ucrainei, ajungând până la țările scandinave și din Europa de Vest. Jared Harris îl interpretează pe Valery Legasov, un foarte important fizician soviet. Parte a echipei chemate să ajute, el este primul care a înțeles proporția dezastrului. Stellan Skarsgård îl interpretează pe Boris Shcherbina, vice prim-ministrul rus, trimis de Kremlin să conducă comisia guvernamentală de la Cernobîl în orele de după producerea accidentului. Emily Watson este Ulana Khomyuk, o fiziciană nucleară sovietă, hotărâtă să elucideze misterul care a dus la dezastrul de la Cernobîl.
