Efect previzibil al creşterii preţulilor la energia electrică, alimentate şi de criza din iarna care a trecut: profitul producătorilor a crescut, chiar dacă timp de o lună au vândut la preţ plafonat pentru populaţie, în timp la transport şi la distribuţie/furnizare profiturile scad, ba chiar s-a ajuns şi la pierdere, potrivit datelor financiare prezentate de companii, după primele trei luni ale anului.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al ţării, ar avea un profit de cel puţin 497 de lei, în creştere cu 2,5% în primele trei luni ale anului, potrivit estimărilor Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al companiei, care sunt de regula mai conservatoare decât datele care vor fi prezentate de managementul companiei. Cifra de afaceri a companiei a fost de circa 990 de milioane de lei, în creştere cu 2,1%, iar asta în condiţiile unei producţii mai mici de energie electrică: 3,3 TWh, faţă de 4,22 TWh, anul trecut-deci preţurile mai mari au acoperit cu vârf şi îndesat producţia mai mică.
Nuclearelectrica, al treilea producător de electricitate din ţară, controlat tot de stat, a raportat şi el profit în creştere, plus 24%. Operatorul centralei nucleare de la Cernavodă a anunţat un rezultat net de 219 milioane de lei, la o producţie de electricitate de aproape 3 TWh. Cauza, evident aceeaşi, pomenită de companie în raportul cu rezultalele financiare trimis Bursei de Valori Bucureşti: creşterea preţurilor. “Cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale a crescut cu 9%, beneficiind de o majorare a preţului mediu de vânzare pe această piaţă cu 18%, în timp ce cantitatea de energie electrică vândută pe piaţa spot (PZU) a scăzut cu 44%, în condiţiile înregistrării unui preţ mediu de vânzare pe această piaţă mai mic cu 58%”, a spus compania.
De reţinut că cei doi producători, alături de Petrom, sunt obligaţi, ca, de la începutul lunii martie, să vândă o parte din cantitatea de energie produsă pe piaţa reglementată, la preţul de cost cu marjă de profit de doar 5%, pentru a acoperi consumul populaţiei. Deci ambii producători sunt afectaţi, dar, el puţin pentru acest prim trimestru, câştigul din preţul mare de pe piaţa liberă, de unde cumpără curent industria, a compensat pierderea lunii martie, când Hidro şi Nuclearelectrica au fost obligate să vândă la preţ plafonat.
Nu la fel de bine stau Transelectrica şi marile firme de distribuţie şi furnizare. Pentru ele, energia scumpă este un factor generator de costuri suplimentare, din două motive: costurile mai mari pentru achiziţia de electricitate pentri consumul propriu tehnologic şi pierderile pe segmentul de furnizare în regim concurenţial, pentru că, în special din motive contractuale, costurile mai mari cu energia achiziţionată din piaţă nu pot fi trecute în facturile consumatorilor decât după mai multă vreme.
Transelectrica, operatorul de transport şi sistem, a raportat pentru primele trei luni ale anului un profit net de 38 milioane de lei, în scădere cu 44% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, şi un EBIT de 44 milioane de lei, faţă de 82 milioane, chiar pe fondul unor creşteri a tarifului reglementat de transport. Cauza, energia mai scumpă achiziţionată pentru consumul propriu tehnologic (CPT), care a abut un impact mai mare, chiar dacă aceste pierderi pe reţea au mai scăzut. Costurile totale cu achiziţia energiei au fost cu 21% mai mari pe fondul creşterii substanţiale a preţului la energie în piaţa angro (preţul mediu plătit de Transelectrica a fost cu peste 50% mai mare, de la 194 lei/MWh în T1 2018 la 299 lei/MWh în T1 2019), după cum arată compania.
Cei mai mari distribuitori şi furnizori de energie din România sunt Enel şi Electrica. În ansamblu, Enel a realizat, la nivel de grup, în România (cu tot cu divizia de regenerabile) un profit operational la jumătate faţă de cel din T1 2018, în în principal ca urmare a evoluţiei de pe segmentul de furnizare de energie electrică. Acesta a trecut de la un EBITDA de 9 milioane de euro la un rezultat negativ de 22 de milioane de euro în primul trimestru al acestui an, în condiţiile în care preţurile pe piaţa spot de energie electrică au avansat cu peste 50% în intervalul de referinţă, potrivit datelor companiei.
Mai rău, Electrica a trecut pierdere, la nivel de grup: minus 41 de milioane de lei, faţă de un profit de 59 de milioane de lei. Cauza principală, explicată tot de companie: energia mai scumpă.
Costurile consolidate pentru achiziția energiei electrice au crescut cu 34,2%, la 996 milioane RON în T1 2019, ca urmare a creșterii prețurilor de tranzacționare pe OPCOM. Iată ce a comunicat compania:
„Această evoluție a fost resimțită în segmentul de distribuție, prin majorarea cu 26% a costului energiei electrice achiziționate pentru acoperirea pierderilor în rețea. Astfel, efectul pozitiv generat de scăderea cantității necesare, comparativ cu T1 2018, a fost anulat de creșterea prețurilor de achiziție a energie electrice, care au fost semnificativ mai mari față de prețul ex-ante aprobat de ANRE pentru operatorii de distribuție din Grupul Electrica pentru acoperirea pierderilor în rețea. Aceste diferențe pot fi însă recuperate, cel puțin parțial, prin tarifele de distribuție, în perioadele următoare, în conformitate cu prevederile metodologiei de reglementare ale perioadei a IV-a.
Și în segmentul de furnizare a fost înregistrată o creștere a cheltuielilor cu achiziția de energie electrică cu 25%, ca efect cumulat al creșterii prețului de achiziție și al cantității de energie electrică achiziționată. Marja de furnizare a fost afectată negativ, în principal deoarece prin tarifele aprobate de către ANRE, prețul recunoscut pentru primele două luni din 2019 pe segmentul reglementat nu acoperă prețul de achiziție a energiei electrice efectiv realizat. Cu toate acestea, prin OUG nr. 114/2018, s-a stabilit cadrul legal prin care se pot recupera pierderile din achiziția de energie electrică aferente anilor 2018 și 2019, în perioadele următoare, începând cu 1 martie 2019 și până la 28 februarie 2022”
