OUG 114/2018 a impus, printre altele, introducerea preţurilor reglementate la energia electrică pentru populaţie, timp de trei ani începând cu 1 imartie 2019. Ca atare, ANRE a impus unor anumiţi producători din România să vândă celor patru furnizori energia pentru consumul populaţiei şi a impus şi preţurile. UPDATED 8 martie: Reacţia Petrom
Patru producători sau grupe de producători de energie electrică vor vinde electricitatea la preţurile dictate de stat, cel puţin în perioada 1 martie-31 decembrie 2019. Este vorba doar despre OMV Petrom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Centralele Electrice de Termoficare (CET), potrivit mai multor surse din piaţă.
Fiecare producător este obligat să livreze celor patru furnizori de ultimă instanţă (Enel, Electrica, CEZ şi E.On) o anumită cantitate de energie electrică, în acest an, la un anumit preţ. Ambele au fost stabilite de ANRE, dar autoritatea nu face publice datele. Aşadar, cine la ce preţ vinde?
Petrom centrala Brazi
OMV Petrom a primit un preţ de 260 de lei MWh pentru energia electrică livrată în cele zece luni de piaţă reglementată din acest an de către centrala pe gaze de la Brazi, potrivit unor surse din piaţa de energie. Metodologia de stabilire a preţului este, potrivit reglementării, de tip cost de producţie plus marjă de profit reglementată de 5%. Amintim şi că, din acest an, centrala de la Brazi trebuie să importe o parte din gazul consumat pentru a produce energie electrică (efect al reglementării ANRE care pune în practică OUG 114), deşi Petrom este unul dintre cei doi mari producători de gaze, iar acest lucru a fost luat în calcul de reglementator la stabilirea preţului.
Nu ştim cât este importul, adică gazul rusesc, în coşul de gaze care vor fi „arse” la Brazi, dar avem nişte premise de calcul că va fi semnificativ. Randamentul unor astfel de centrale arată, grosier, că din 3 MWh de gaz se produc 2 MWh de energie electrică. Or, cel puţin acum, potrivit informaţiilor din piaţă, preţul gazului pe care Petrom îl introduce în centrală este de 56 de lei MWh. Aşadar, doar din gazul său, costul pentru un MWh de electricitate ar fi trebuit să fie de circa 168 de lei, or el a fost recunoscut de ANRE la 247 de lei, scăzând marja de profit. Diferenţa de 79 de lei/MWh este dată aşadar de gazul rusesc, care va suplini o parte din cel românesc în producţia de energie de la Brazi. Aşadar, Petrom va importa semnificativ, evident la preţuri mai mari, gaze ruseşti pentru a produce energia electrică pentru consumatorii casnici la preţuri reglementate.
Preţul de 260 de lei este cel mai mare dintre cele date producătorilor pentru consumul reglementat, dar nu este o afacere pentru Petrom, pentru că, potrivit surselor noastre, este pentru energia care trebuie livrată de centrala Brazi în vârf de consum, or, aici, preţurile sunt de peste 300 de lei pe piaţă şi au fost şi mai mari.
UPDATE Petrom: Costul de transfer al gazului către centrala Brazi respectă principiul prețului de piață
Am solicitat companiei date referitoare la preţul reglementat şi la influenţa lui asupta business-ului cu electricitate. Iată integral răspunsul:
De la 1 martie, conform deciziei ANRE 325/2019, companiei i s-a solicitat să livreze electricitate pentru piața reglementată, în baza prevederilor OUG 114/2018, la fel ca și în cazul altor producători de electricitate din România. Conform prevederilor legale, informații privind cantitatea și prețul pentru energia de livrat pe piața reglementată nu pot fi divulgate de OMV Petrom. Prețul reglementant a fost stabilit pe baza costurilor de producție plus o marjă de 5%, conform cadrului legal. Costul de transfer al gazului către centrala Brazi respectă principiul prețului de piață și are în vedere, conform OUG 114 și reglementărilor ANRE pentru consumatorii industriali un coș format din gaz din producția internă la un preț de 68 lei/MWh, gaz de import și gaz din depozite. Costurile de producție pentru centrala Brazi includ de asemenea costul certificatelor CO2 (care nu sunt aplicabile tuturor producătorilor), ceea ce determină un cost total mai ridicat decât pentru electricitatea din alte surse (hidro sau nuclear). Centrala Brazi este cel mai mare proiect privat greenfield în domeniul producției de electricitate din ultimii 20 de ani. A fost pusă în funcțiune în 2012, necesitând investiții de aproximativ 530 de milioane de euro. Cu o capacitate de 860 MW, centrala Brazi poate acoperi 10% din consumul intern de electricitate. Are o eficiență de 57%, mai ridicată față de termocentralele clasice, asigură flexibilitate pentru sistemul națională datorită pornirii rapide, iar emisiile de CO2 sunt la jumătate față de centralele convenționale pe cărbune. În 2018, centrala Brazi a avut o producție de 3.8 TWh
Hidroelectrica
Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunţat că Hidroelectrica va vinde la preţ impus de circa 111 lei/MWh, calculat pe baza aceleiaţi metodologii de tip cost plus profit de 5% energie celor patru FUI pentru populaţie în acest an. Cantitatea de energie vândută în acest fel de circa 1,6 TWh, grosier aproape 10% din producţia anului trecut
Nuclerarelectrica
Operatorul centralei nucleare de la Cernavodă este singurul producător care a anunţat printr-un comunicat transmis Bursei preţul şi cantitatea de energie pentru piaţa reglementată. 1,37 TWh, cam 13% din producţia programată pentru acest an, la un preţ de 188 lei MWh. Metodologia de stabilire a preţului a fost aceeaşi, cost de producţie plus 5% profit reglementat.
CET-urile
În cazul Centralelor Electrice de Termoficare (CET) care funcţionează în cogenerare, metodologia de calcul a preţului a fost alta. Ele au primit de la ANRE un preţ egal cu 90% din media preţurilor pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) şi Piaţa de Echilibrare din anul 2018. ANRE a stabilit că acest preţ este de 218 lei/MWh. Cantitatea de energie pe care trebuie să o vândă la acest preţ reglementat este egală cu cea pentru care primesc bonusul de cogenerare de înaltă eficienţă.
Cine dă mai mult la reglementat
În lipsa unei comunicări a ANRE, nu este un răspuns simplu. Potrivit reglementărilor anterioare introducerii pieţei reglementate, orice FUI era obligat să aibă contractată cel puţin 80% din energia consumată de clienţii săi în următorul trimestru. Tocmai de accea, începând cu 1 martie 2019, cantităţile de energie consumate de populaţie sunt, o parte, cele din contractele încheiate la preţurile din piaţă din trecut, dar cu livrare în acest an şi, cealaltă parte, cele stabilite de ANRE la tarifele reglementate de mai sus.
Consumul total populaţiei este de circa 12 TWh anual, acoperit din cele două surse. Nu ştim cât provine din cea de-a doua sursă, de la producătorii de mai sus la preţurile impuse de ANRE. Sursele noastre spun că ponderea CET-urilor în consumul final reglementat este de sub 5%, deci ceilalţi trei asigură grosul. Cei doi producători de stat, Hidro şi Nuclear au aşadar 3 TWh însumat, ceea ce înseamnă că şi Petrom va vinde, probabil la fel de mult energie către populaţie la preţ reglementat, dacă nu mai mult decât Hidro şi Nuclearelectrica.
