Valoarea investiţiilor realizate în ultimii 5-6 ani în domeniul energiilor regenerabile din România se ridică la aproximativ 7 miliarde de euro, iar peste 800 de producători din acest domeniu beneficiază de schema de sprijin referitoare la acordarea de certificate verzi, a declarat, joi, în cadrul Forumului „Smart Transformation”, Zoltan Nagy, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), citat de Agerpres.
„Acest pachet legislativ – Energie curată pentru toţi europenii prin Directiva pentru eficienţă energetică şi Directiva pentru energie regenerabilă – a stabilit câteva ţinte destul de îndrăzneţe. Dacă pentru anul 2020, prin Strategia ‘Europa 2020′, ţinta pentru regenerabile şi eficienţă energetică este de 20%, pentru anul 2030 în cazul eficienţei energetice ţinta este de 32,5%, iar pentru energia regenerabilă este de 32%, în perspectiva revizuirii către anul 2023. În acest context, România a revizuit semnificativ Legea 220 privind schema de sprijin prin certificate verzi pentru stimularea producerii de energie din surse regenerabile. În decurs de 5-6 ani s-au investit în acest domeniu aproximativ 7 miliarde de euro. Avem peste 800 de producători care beneficiază de această schemă de sprijin şi o mare parte dintre aceştia, mai ales cei mici sau relativ mici, erau în pericol de a da faliment şi de a renunţa la aceste capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile”, a spus Nagy.
Potrivit vicepreşedintelui ANRE, în România, 45% din consumul energetic naţional provine de consumul clădirilor, peste media europeană, care se situează la aproximativ 40%.
„În prezent, aproximativ 40% din consumul energetic la nivel european vine din consumul clădirilor. În cazul României, acest procent cred că este undeva la 45%. De asemenea, aproximativ 75% dintre clădirile existente la nivelul Uniunii Europene sunt ineficiente din punct de vedere energetic. Aceste clădiri sunt responsabile de o treime din emisiile de CO2 la nivel european. Din perspectiva oraşului inteligent, aceste clădiri trebuie să joace un rol important. 75% din populaţia Europei produce 25% din PIB-ul european. În acest context, contribuţia şi rolul oraşelor în tradiţia energetică este stimulată la nivelul Uniunii Europene prin aşa-numitul pachet legislativ „Energie curată’. Acest pachet conţine opt acte normative, Directive şi Regulamente. O parte dintre ele au fost aprobate, cum ar fi cel pentru energie regenerabilă sau Regulamentul pentru Uniunea Energetică. Aşteptăm publicarea acestor Directive şi Regulamente până la sfârşitul acestei toamne, după care urmează transpunerea lor în legislaţiile naţionale din statele membre. Prima Directivă aprobată în luna iulie şi care face referire la performanţa energetică a clădirilor”, a subliniat Zoltan Nagy.
Acesta a făcut referire, totodată, la prevederile Legii 184, care defineşte termenul de „prosumator”.
„Mai avem Legea 184 care defineşte prosumatorii, adică acele persoane fizice sau juridice care nu au ca activitate principală producerea de energie electrică, dar prin echipamentul de energie regenerabilă pe care îl au instalat acasă, până la o capacitate de 27 kw, pot să livreze în reţea energie electrică. Aceştia au posibilitatea să beneficieze de o compensare financiară cu furnizorii lor de energie electrică, adică energia pe care o dau în reţea va fi preluată de către furnizor şi va fi plătită la un preţ mediu al pieţei pentru ziua următoare”, a explicat reprezentantul reglementatorului pieţei de energie din România.
Reprezentanţi guvernamentali şi ai companiilor din domeniul IT şi energetic au participat, joi, la cea de-a treia ediţie a Forumului naţional „Smart Transformation”, eveniment organizat la Bucureşti.
