Europa este departe de o piaţă unică a energiei, iar unul dintre motive este lipsa interconectărilor adecvate, a declarat miercuri, la Eurelectric Power Summit, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.
„Desigur, interconectarea şi reţelele contează în întreaga Europă. Ştiţi mai bine decât mine că suntem încă departe de o piaţă unică în Europa. Lipsa interconectărilor adecvate este unul dintre motive. Ţările de la periferie, cum ar fi Grecia, uneori se mişcă la un ritm diferit faţă de cele care se află în centrul Europei. Şi vedem că interconectorii puternici ne pot ajuta să echilibrăm mai uşor sistemul nostru, în special dacă putem completa soarele Mediteranei cu vântul din Marea Nordului. Mă refer întotdeauna la o diagramă frumoasă pe care mi-a arătat-o consilierul meu în energie, care indică cu adevărat cât de multă capacitate excesivă de vânt avem iarna din Europa de Nord şi cât de multă capacitate excesivă de energie solară avem în sud în timpul verii. Dacă am avea reţele adecvate, am putea cu adevărat să ajutăm la transportul energiei de acolo de unde este cel mai ieftin de produs la locul în care este cel mai necesar şi să ne ajutăm să realizăm tranziţia energetică, care este o necesitate pentru toţi, dar să o facem la un cost mai scăzut. Şi pentru a realiza acest lucru, cred că trebuie să ne gândim în termeni paneuropeni şi dincolo de interesele naţionale pur şi simplu”, a spus Mitsotakis.
El a semnalat că există o discrepanţă clară la nivel european în ceea ce priveşte ambiţiile privind impulsionarea tranziţiei verzi şi digitale şi resursele alocate acestor priorităţi.
„Voi fi foarte sincer cu dumneavoastră, când mă uit la amploarea ambiţiilor noastre de a deveni o putere geopolitică, în ceea ce priveşte impulsionarea tranziţiei verzi şi digitale, sprijinirea locurilor de muncă, şi apoi mă uit la resursele pe care le alocăm acestor priorităţi, există o discrepanţă clară la nivelul european. Şi acesta este un lucru pe care trebuie să-l recunoaştem. Şi în acelaşi timp, cred cu tărie că nu putem ridica bariere şi să ne aşteptăm ca Europa să fie competitivă prin protecţionism, dar în acelaşi timp nu putem permite industriei europene să se stingă sub concurenţa neloială”, a punctat prim-ministrul elen.
Acesta a vorbit şi despre PPC (Public Power Corporation), companie care a preluat şi Enel România, şi a subliniat că aceasta a trecut printr-o transformare cu adevărat remarcabilă în ultimii ani sub conducerea lui Georgios Stassis, dar şi despre transformarea amplă a Greciei din ultimii cinci ani.
„Îmi amintesc când am început mandatul meu de prim-ministru acum cinci ani, PPC era probabil cea mai mare problemă cu care ne confruntam la acea vreme. Era financiar o provocare, poate era aproape de faliment. Era mult în urma vremurilor. Dar astăzi situaţia este complet diferită. Povestea de transformare a PPC a fost cu adevărat, cred, remarcabilă. Este o putere regională, este un jucător serios pe scena europeană. (…) Dar ceea ce s-a întâmplat cu PPC este doar un exemplu al transformării mai ample a Greciei în ultimii cinci ani.
Când am preluat puterea, în iulie 2019, această ţară era literalmente devastată de o criză economică care a durat un deceniu. În 2015 am fost aproape de a ieşi literalmente din zona euro. Economia stagna, aveam cea mai scăzută rată de creştere, între 2015 şi 2019, dintre toate ţările din zona euro şi tinerii greci plecau din ţară în căutarea unor oportunităţi mai bune în străinătate. Astăzi situaţia este foarte, foarte diferită. Rata noastră de creştere este de două ori mai mare decât media UE şi se prognozează să rămână ridicată pentru viitorul previzibil. Am redus datoria publică mai mult decât orice altă ţară est europeană din 2019 încoace. Nimeni nu pune sub semnul întrebării angajamentul Greciei faţă de disciplina financiară. Investiţiile, producţia industrială, exporturile sunt în plină creştere. Agenţiile de rating plasează din nou Grecia la investment grade. Şomajul ridicat a fost înlocuit acum de companii care se plâng că nu pot găsi personal pentru posturile pe care le anunţă. Mulţi greci care au plecat în timpul crizei se întorc acum”, a explicat premierul.
Potrivit acestuia, sectorul energetic a fost unul dintre domeniile în care progresul „a fost extraordinar”, reuşindu-se renunţarea aproape integral la producţia pe bază de lignit, dar şi dublarea capacităţii eoliene şi solare.
„În 2019 m-am adresat Adunării Generale a Naţiunilor Unite şi la acea vreme mi-am asumat angajamentul că Grecia va închide toate centralele sale pe bază de lignit până în 2028. Acum, înainte de termen, suntem aproape de a atinge acest obiectiv. În 2023, producţia noastră de lignit a fost la cel mai redus nivel din ultimii 50 de ani şi a scăzut cu 87% faţă de nivelul de vârf. Pe măsură ce lignitul este eliminat, energia regenerabilă îi ia locul. Am revenit recent dintr-o călătorie în Macedonia de Vest, de unde se extrăgea cea mai mare parte a lignitului nostru, şi este cu adevărat impresionant să vezi vechile centrale pe cărbune stând neutilizate şi o mulţime de panouri solare ocupând acum spaţiul. (…) Am dublat practic capacitatea noastră instalată, nu doar de panouri solare, ci şi de turbine eoliene. Grecia este acum un lider mondial în ceea ce priveşte penetrarea energiei eoliene şi solare. Acesta este un succes destul de remarcabil şi s-a întâmplat destul de repede. Această creştere a energiei regenerabile face parte dintr-o transformare mai largă a sistemului. În 2023, am dublat investiţiile în reţelele noastre în raport cu media anilor 2020-2022, care la rândul său a fost cu 50% mai mare decât în perioada dintre 2012 şi 2019”, a mai spus Kyriakos Mitsotakis.
