Gazele naturale vor rămâne combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România, cel puţin până în 2030, când, potrivit proiecţiilor, aproape 3,2 milioane gospodării vor utiliza în principal această resursă energetică pentru încălzire, conform proiectului „Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicată de ministerul de resort şi citată de Agerpres.
Documentul semnalează că în ultimii 20 de ani centralele termice individuale pe bază de gaze naturale au crescut considerabil în popularitate, fiind preferate de gospodăriile rămase fără încălzire centralizată, fie prin falimentul SACET la care erau branşate, fie prin debranşare voluntară. De asemenea, o bună parte a locuinţelor noi, atât case cât şi blocuri de locuinţe, aleg centrala termică pe bază de gaze naturale.
„În prezent, există în România mai mult de 2,2 milioane gospodării cu centrale termice individuale, majoritatea în mediul urban. Deşi astfel de centrale pot asigura fără probleme confortul termic al întregii locuinţe în sezonul rece, o parte a gospodăriilor optează pentru încălzirea parţială a locuinţei, din raţiuni economice – în special cele cu locuinţe individuale, unde costurile cu încălzirea sunt mai mari. Gospodăriile ce utilizează gaze naturale pentru încălzire, dar care nu deţin centrale termice individuale, dispun fie de convectoare pe bază de gaze naturale, fie de sobe tradiţionale de teracotă. În mediul urban şi semi-urban, o practică obişnuită este utilizarea, în paralel, a gazelor naturale şi a lemnului de foc în sobele de teracotă. Peste 250.000 de gospodării folosesc astfel de instalaţii de încălzire”, se menţionează în proiectul de strategie.
Acesta subliniază că majoritatea locuinţelor noi, care urmează a fi construite până în 2030, vor adopta gazele naturale pentru încălzire, în defavoarea SACET, a biomasei şi a energiei electrice (pompe de căldură). În plus, o parte a locuinţelor existente urmează să treacă de la SACET sau încălzirea pe bază de lemn de foc la încălzirea pe bază de gaze naturale. Tranziţia este de aşteptat să aibă loc în special în mediul urban şi semi-urban, cu acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, chiar dacă va continua extinderea reţelei şi în mediul rural.
Consumul total de gaze naturale pentru încălzirea directă a locuinţelor este de aşteptat să crească uşor în următorii ani, influenţat de următorii factori: creşterea numărului de locuinţe ce utilizează în principal gaze naturale pentru încălzire cu 700.000; creşterea confortului termic în locuinţele încălzite cu gaze naturale, concomitent cu creşterea nivelului de trai; scăderea consumului prin creşterea eficienţei energetice a locuinţelor, determinată inclusiv de liberalizarea preţului la gaze naturale şi de creşterea treptată a preţului pe pieţele internaţionale.
Totodată, preţul gazelor naturale pentru gospodării este de aşteptat să crească de la 42 euro/MWh în prezent la 55 euro/MWh în 2030. Modelarea prevede o creştere a nivelului de trai al gospodăriilor, într-un ritm cel puţin egal cu cel al creşterii preţurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va creşte din pricina preţului gazelor naturale, se mai precizează în proiectul de Strategie.
Ministerul Energiei a anunţat vineri publicarea proiectului de strategie, finalizarea raportului de mediu şi a studiului de evaluare adecvată, dezbaterea publice a acestor documente urmând să aibă loc în data de 15 octombrie.
