În ultimul semestru al anului trecut, circa 25.300 de apartamente s-au debranşat de la sistemele de distribuţie centralizată a energiei termice, potrivit ultimelor date ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Există şi circa 1.000 de rebranşări. Ritmul debranşărilor este mai ridicat în prima jumătate a anului dar, teoretic, cel puţin în Bucureşti debranşarea nu va mai fi posibilă.
1,147 milioane de apartamente mai erau branşate la reţele de termoficare la finalul anului 2018, potrivit ANRE, dintre care circa jumătate (561.000) erau în Bucureşti. La nivel naţional, 25.300 de apartamente au fost debranşate, iar alte 1.000 s-au branşat. În Bucureşti, s-au debranşat 644 de apartamente şi s-au branşat 50, în ultimele şase luni ale anului trecut.
Ritmul debranşărilor a fost mult mai accentuat decât în primul semestru al anului, atunci când se debranşaseră circa 17.000 de apartamente. Citiţi mai multe despre situaţia din primul semestru al anului trecut, aici:
17.000 de apartamente s-au debranşat şi în prima jumătate a anului, majoritatea covârşitoare din Iaşi şi Galaţi
Oraşul în care s-au debranşat cele mai multe apartamente este Galaţiul, cu 8.765 de apartamente. De altfel, în acest oraş practic sistemul centralizat nu mai funcţionează (mai sunt radordate la societatea locală Calorgal circa 5.600 de apartamente) fiind montate centrale de cartier, pe lângă politica autorităţilor locale de a subvenţiona chiar achiziţia de centrale termice individuale, pe gaz. Primăria a anunţat că nu va mai plătit subvenţia la energia termică
Urmează Constanţa, cu circa 3.600 de apartamente debranşate de la RADET, care a ajuns să aibă sub 50.000 de apartamente branşate. Gigacaloria este destul de scumpă la Constanţa, cu un preţ de facturare la populaţie de 297 de lei
Al treilea oraş din punct de vedere al debranşărilor este Drobeta Turnu-Severin, unde s-au debramşat circa 1.500 de apartamente în şase luni, pe fondul întreruperilor în alimentare care au avut loc în 2018. Oricum, nici preţul nu este foarte atrăgător: 292 de lei gigacaloria, puternic subvenţionat chiar şi acest nivel, iar problemele au apărut mai demult, când centrala de la Halânga, care asigura apa fierbinte pentru oraş, a intrat în insolvenţă.
Cum rămâne cu apa caldă şi căldura în Bucureşti
În primul rând, dacă avem în vedere prevederile legii, debranşarea de la RADET Bucureşti devine imposibilă, deşi nimeni nu a făcut recent clarificări asupra acestui lucru.. Consiliul General a aprobat încă din toamna trecută un studiu care stabilește zonele unitare de alimentare cu energie termică din oraș. Acestea sunt aproape toate zonele unde există rețea RADET. Potrivit Legii energiei termice și a prevederilor conexe, debranșarea de la sistem în aceste zone este interzisă.
Pe baza studiului, care a luat în calcul foarte multe criterii, de la consum şi pănă la eficienţa furnizării de agent termic, doar cinci puncte termice cu aria deservită de ele din Bucureşti, din cele peste aproape 900 de puncte şi module termice din Bucureşti, nu intră în zonele unitare de încălzire.
Pe de altă parte, sistemul de termoficare din Bucureşti gâfâie, atât din cauza avariilor generate de starea tehnică a reţelei, afectat fiind şi de situaţia juridică şi, mai ales de lipsa banilor. RADET este în procedură suspendată de faliment, iar Elcen, cea care livrează apa fierbine, este în insolvenţă. Lipsa banilor de la Primărie este însă principala problemă, după cum puteţi citi aici:
