Industria energointensivă beneficiază de o nouă schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 150 milioane euro pe an, cu plata în două tranşe, anual, în loc de o singură tranşă, a anunţat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, citat de Agerpres.
„Astăzi (joi, n.r.) a fost o şedinţă de Guvern importantă pentru că sprijinim în continuare industria românească, o industrie care a fost pusă într-o situaţie dificilă, aşa cum a fost întreaga industrie europeană, în ultimii ani. Ceea ce am susţinut şi în Consiliul de Miniştri ai Energiei, la Bruxelles, este că, având în vedere preţurile la energie electrică de pe piaţa europeană, în raport cu preţurile din Statele Unite sau din China, este extrem de greu să fii competitiv, mai ales pentru acele industrii energointensive, care au costuri mari cu energia electrică sau cu gazele.
Aceasta este şi concluzia raportului Draghi. Ministerul Energiei s-a străduit – şi anul trecut, pe final, a obţinut o aprobare a Comisiei Europene pentru o schemă de ajutor de stat cunoscută sectorului energointensiv, prin care se acordă excepţii de la plata certificatelor verzi şi, în funcţie de anumite coduri CAEN, întreprinderile energointensive sunt exceptate de la plata a 75% sau 85% din costurile aferente acestor certificate verzi.”, a spus Burduja.
Potrivit acestuia, bugetul total al schemei este de 578,4 milioane euro, „ajutoarele nu depăşesc 150 de milioane de euro pe an, iar numărul estimat al beneficiarilor este de 200”.
„Industria românească este coloana vertebrală a economiei noastre și un factor esențial în asigurarea competitivității pe plan european și global. Prin această schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 578,4 milioane de euro, venim în sprijinul sectoarelor industriale cu un consum mare de energie, oferindu-le condiții echitabile în raport cu competitorii internaționali și reducând riscul relocării activităților economice în alte regiuni cu reglementări mai puțin stricte.
Îmi doresc o Românie care să își păstreze și să își dezvolte sectorul de producție, să creeze locuri de muncă stabile și bine plătite și să fie un pol de atracție pentru investiții majore. Prin această măsură, asigurăm un echilibru între obiectivele de mediu și necesitatea ca industria să rămână sustenabilă economic.
România are potențialul de a deveni un hub industrial și energetic regional, iar această inițiativă este un pas important pentru a garanta că sectoarele cheie ale economiei rămân competitive, sustenabile și pregătite pentru viitor. Voi continua să lucrez împreună cu mediul de afaceri pentru a construi o economie puternică, care să susțină dezvoltarea pe termen lung a țării noastre.”, a declarat ministrul Energiei.
Bugetul total al schemei de ajutor de stat este de 578,4 milioane EUR, cu un plafon anual de 150 milioane EUR, iar numărul estimat al beneficiarilor este de aproximativ 200 de operatori economici.
Schema va fi aplicabilă până la 31 decembrie 2031, cu condiția aprobării Comisiei Europene.
Ministrul Energiei a subliniat că, joi, o altă schemă de ajutor de stat pentru un energointensivi a fost aprobată, bazată pe Ordonanţa 138/2022.
„Aceasta are un buget total de 150 de milioane de euro pe an, iar modificarea de astăzi solicitată de industrie este să se permită plata în două tranşe, în fiecare an, a acestui sprijin, în loc de o singură tranşă anuală. Deci, tot o formă de sprijin pentru marea industrie, pentru energointensivi. Este, cred, o expresie clară a angajamentului Guvernului României de a sprijini industria, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se pregăteşte să devină extrem de competitivă în sectorul energetic, atât în producţia de energie electrică, unde avem în lucru investiţii de peste 17.000-18.000 de megawaţi, dintre care 10.000 de megawaţi energie verde, solar şi eolian. Acestea sunt contracte semnate sau proiecte deja în execuţie, iar în sectorul gazelor naturale suntem deja numărul 1 sau numărul 2, în funcţie de trimestru, la nivelul Uniunii Europene, ca producţie de gaz natural. Ne luptăm cu Ţările de Jos dar, din 2027, odată cu gazul din Neptun Deep, cu siguranţă că vom fi numărul 1 pentru că ne vom dubla producţia de gaz.”, a adăugat ministrul.
