Potenţialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul oraşelor analizate depăşeşte cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual, potrivit unui raport publicat joi de Greenpeace România și citat de Agerpres.
Raportul „O resursă nefolosită – Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România”, lansat de Greenpeace România, analizează datele oferite de primării din 11 oraşe ale României privind potenţialul solar al clădirilor publice. Studiul este realizat de către Andrei Ilaş, membru fondator al Comunităţii de Energie, la solicitarea şi cu aportul Greenpeace.
Concluziile raportului privind potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România arată că suprafaţa totală utilizabilă pe acoperişurile publice din cele 11 oraşe este de peste un milion metri pătraţi.
Astfel, potenţialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul oraşelor analizate depăşeşte cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual.
Potrivit organizaţiei de mediu, 11 oraşe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potenţialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperişurile clădirilor din patrimoniul local.
Costurile de generare a energiei solare pe acoperişurile clădirilor deţinute de administraţiile locale variază între 71 euro/MWh şi 79 euro/MWh, cu mult sub preţurile actuale ale electricităţii pe piaţa spot, care gravitează în jurul valorii de 200 euro/MWh.
„Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare şi neexploatat. Şi e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autorităţile publice, cât şi pentru comunităţi şi mediu. Criza energetică şi climatică, dar şi condiţiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acţioneze, să evalueze potenţialul de energie fotovoltaică şi să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ ambiţios, cu ţinte clare şi imediate, care să grăbească acest proces”, a afirmat Marian Mândru, campaigner pentru climă şi energie în cadrul Greenpeace România.
Într-o perioadă de crize multiple, statele europene se află în plin proces de tranziţie energetică, ale cărei efecte vor reprezenta o cotitură istorică de proporţii majore. Renunţarea la dependenţa de combustibili fosili din Rusia în contextul războiului din Ucraina, creşterea facturilor la energie (care adânceşte sărăcia energetică) şi necesitatea reducerii emisiilor de carbon sunt elemente esenţiale ale contextului care va crea lumea de mâine.
„Ajutaţi comunitatea şi implicaţi-o în acest proces vital de tranziţie prin producerea de energie verde! Calculaţi potenţialul fotovoltaic al clădirilor pe care le administraţi! Folosiţi energia ieftină şi curată de pe acoperişuri! Oferiţi un cadrul legislativ ambiţios, care să vină în sprijinul acestui proces şi să-l grăbească pentru a atinge cât mai rapid obiectivul de neutralitate climatică”, se menţionează într-un apel al Greenpeace către administraţiile publice din întreaga ţară.
REPowerEU, planul Comisiei Europene pentru această tranziţie verde, propune un viitor în care energia să fie accesibilă, sigură, sustenabilă şi în care diversificarea surselor de producţie să primeze.
Uniunea Europeană vizează ca până în 2027 toate clădirile existente, atât publice sau private să fie dotate cu panouri solare pe acoperiş, cu ajutorul cărora să-şi producă propria energie electrică.
„Anticipând iniţiativa UE, Greenpeace a vrut să afle în ce stadiu se află utilizarea acoperişurilor clădirilor publice din România pentru producţia de energie curată şi regenerabilă. În consecinţă, a solicitat accesul la datele publice deţinute de 22 de primării din marile oraşe. Rezultatul nu a fost surprinzător: potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice administrate de acestea este foarte mare, însă dorinţa de a-l exploata şi, implicit, de a răspunde solicitărilor Greenpeace, e limitată”, susţin reprezentanţii organizaţiei de mediu.
