ExxonMobil_spuds_in_Neptun_Block_off_Romania

Zăcământul Neptun din Marea Neagră va scoate mai mult gaz decât toată producţia Romgaz sau Petrom

Dacă va fi exploatat, zăcământul Neptun Deep va produce de 35 de ori mai mult gaz decât cel mai mare câmp din România. Doar de aici, ExxonMobil şi OMV Petrom vor scoate  mai mult gaz decît scot Petrom şi Romgaz din toate câmpurile pe care le exploatează. De aceea, gazoductul BRUA, dacă nu ar fi fost „ciuntit” de unguri, ar fi oferit posibilitatea ca gazul din Marea Neagră, prea mult pentru consumul intern, să fie vândut în Occident.

Producţia zilnică a  zăcământului Neptun Deep, estimată de grupul american ExxonMobil în rapoartele sale financiare este de 630 de milioane de picioare cubice de gaze naturale (MCF/d), evident, dacă Exxon Mobil, care explorează zăcământul din Marea Neagră împreună cu OMV Petrom, va lua şi decizia de a exploata zăcământul, în cazul în care va fi fezabil din punct de vedere comercial.

Convertite, cele 630 de milioane de picioare cubice pe zi înseamnă circa 17,8 milioane de metri  cubi, producţie maximă zilnică, sau 6,5 miliarde de metri cubi pe an, la o producţie maximă neîntreruptă.

Cu puţin timp în urmă, autorităţile din România, cu prim-ministrul în frunte, se deplasau în localitatea Caragale din judeţul Buzău, pentru a inaugura cea mai mai descoperire de gaze naturale din România din ultimii 30 de ani. „Romgaz ne-a prezentat cea mai mare descoperire pe care o companie românească – Romgaz – a făcut-o pe rezerve de gaze din România. E o rezervă de 30 de miliarde de metri cubi şi posibilitate de exploatare de 27 de miliarde de metri cubi. Pe consumul mediu anual ne-ar ajunge 3 ani. Este un depozit evaluat, la un preţ minim, aproape de 4 miliarde de dolari”, a spus cu acea ocazie ministrul Energiei.

Producţia zăcământului de la Caragele este de doar 500.000 de metri cubi pe zi. Producţia estimată de ExxonMobil pentru perimetrul Neptun este de 35 de ori mai mare. De fapt, producţia acestui unic zăcământ din Marea Neagră va fi mai mare decât producţia totală de gaze pe care o au cei doi mari producători din  România, Petrom şi Romgaz, din toate câmpurile. Neptun Deep are o producţie anuală estimată de peste 6 miliarde de metri cubi pe an, în condiţiile în care, în rapoartele lor anuale, Petrom şi Romgaz au anunţat, pentru 2016, 5,3 miliarde şi, respectiv 4,2 miliarde de metri cubi de gaze.

ExxonMobil și OMV Petrom estimează că vor lua decizia finală de investire cu privire la zăcămintele de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în 2018. Analiza viabilității comerciale a zăcămintelor este în plină desfășurare, iar producția propriu-zisă ar putea începe în deceniul următor.

Până acum, ExxonMobil (liderul consorţiului) şi OMV Petrom au investit peste 1,5 miliarde de dolari în prospecţiuni, foraje şi interpretarea datelor din perimetrul din Marea Neagră. Investiţiile sunt mari pentru că forajele au loc în zone adânci, iar costul unei sonde în apă adâncă este de până la o sută de ori mai mare decât costul unui foraj pe uscat.

Anul trecut, România a importat de la Gazprom 1,48 miliarde de metri cubi de gaze. Suntem în topul ţărilor cel mai puţin dependente de importuri, însă şi pe fondul prăbuşirii industriei chimice.

Cele şase miliarde de metri cubi pe an în plus sunt aşadar prea mult pentru piaţa din România, iar toţi marii actori de la noi au fost surprinşi de poziţia Ungariei, care a a anunţat că va opri gazoductul BRUA ( Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria), în Ungaria, fără a continua lucrările pe teritoriul său până în Austria, acolo unde, prin hub-ul de la Baumgarten, gazul transportat prin viitoarea BRUA urma să ajungă la consumatorii din centrul şi vestul Europei, dintre care majoritatea sunt dependenţi de gazele ruseşti. Prin BRUA ar fi urmat să circule, evident, şi gazul din Marea Neagră, care acum nu va mai ajunge decât partial pe pieţele occidentale.

“FGSZ (operatorul sistemului de transport din Ungaria+n.red)  nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficientă economică. Partea ungară a propus, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuțiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilități de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria”, a anunţat compania românească Transgaz.

Transgaz a anunţat că va continua lucrările la acest proiect, pe teritoriul României. Ulterior, a venit şi reacţia Comisiei Europene, care nu a dezaprobat atitudinea Ungariei, pe motiv că reacţia sa nu modifică scopul final al BRUA, dar care a cerut operatorilor de transport să ia măsuri rapide pentru ca proiectul să nu fie întârziat.

Partea română, prin Transgaz,  a anunţat că va continua proiectul, chiar şi în noile condiţii.

 


There are no comments

Add yours