soba_lemne_18667300

Numărul şi cuantumul ajutoarelor pentru încălzirea celor mai săraci români scade dramatic. Guvernul nu a mai ajustat tranşele de venit de 7 ani

Creşterea administrativă a salariului minim, care a condus la creşterea veniturilor populaţiei, a făcut ca o parte semnificativă dintre consumatorii vulnerabili de energie să nu se mai califice pentru a primi ajutoare sociale de încălzire, în contextul în care tranşele de venit până la care se primeau bani pentru încălzire nu au fost actualizate de şapte ani. Valoarea ajutoarelor sociale pentru încălzire s-a înjumătăţit în această perioadă, dar şi gazul şi lemnele s-au scumpit semnificativ.

Situaţia ajutoarelor pentru încălzire, sume de bani acordate de statul român pentru cetăţenii cei mai afectaţi de sărăcia energetică, s-a complicat în ultimii ani, în sensul că, în ciuda creşterii facturilor, valoarea acestor ajutoare şi numărul beneficiarilor lor scad încontinuu.

Situaţia a fost observată de un think-tank, Centrul pentru Studiul Democrației, care, în parteneriat cu Federația Patronală Petrol și Gaze, a prezentat recent concluziile unui studio denumit „oportunitatea gazelor naturale în sectorul rezidenţial din România”.

Realitatea simplă este că tranşele de venit pentru care se acordă aceste ajutoare nu s-au modificat din 2011, în condiţiile în care veniturile populaţiei au crescut, dar facturile au crescut şi ele.

Iată ce se spune în studiu:

„O analiză a datelor centralizate de Ministerul Muncii pentru ultimele patru sezoane reci (2013/14- 2016/17) arată o tendință de scădere a sumelor acordate de către statul român pentru ajutoarele de încălzire. Pe de o parte, numărul efectiv al ajutoarelor acordate a scăzut cu peste 35% în ultimii patru ani, dar cuantumul total al ajutoarelor acordate a scăzut cu 46%.

Deci nu doar numărul ajutoarelor scade, ci și cuantumul ajutorului mediu acordat de către statul român per gospodărie, de la 27,91 de lei în 2013/14 la 23,23 de lei în 2016/17. Explicația principală pentru scăderea numărului gospodăriilor care se califică pentru a primi ajutoare de încălzire stă în creșterea veniturilor populației, având în vedere că salariul minim pe economie a crescut de la 800 de lei la începutul sezonului rece 2013/14, la 1250 de lei la începutul sezonului 2016/17, în condițiile în care pragurile de venit utilizate pentru a calcula cuantumul ajutoarelor nu a mai fost actualizat din 2011, de la intrarea în vigoare a OUG 70/2011, când salariul minim pe economie era de 670 de lei.

Concomitent cu scăderea numărului de ajutoare și a sumelor acordate de stat, observăm și o creștere semnificativă a ponderii ajutoarelor pentru combustibilii solizi, care a crescut de la 57,74% la 66,53% pe parcursul celor patru ani analizați. De asemenea, se observă scăderi semnificative pentru ajutoarele pentru energie termică și pentru gaze. Majoritatea celor care au ieșit din schema de ajutoare de încălzire, care se aflau în pragurile superioare de venituri și care au fost împinși în afara schemei prin creșterea veniturilor, primeau ajutoarele pentru aceste două tipuri de combustibil. Pe de altă parte, doar jumătate din banii pe anul 2017 se duc pe ajutoare către lemne, în condițiile în care două treimi din dosare sunt procesate pentru lemne”.

Citeşte şi:

Gaze să se încălzească toţi românii? Cine plăteşte ţeava până la poartă, când lemnul e încă mai ieftin, iar racordarea e tot scumpă

Potrivit OUG din 2011, luând în calcul spre exemplu încălzirea pe lemne (definitorie pentru că este de departe cea mai întâlnită în mediul rural, unde veniturile sunt mai mici şi reţeaua de gaze ete cel mai puţin prezentă), ajutoarele sunt cuprinse între 16 şi 54 de lei pe lună, care se plătesc celor cu venituri nete pe membrul de familie cuprinse între 155 şi 615 lei.

Pentru gaze, ajutoarele sunt mult mai mari, între 19 şi 216 lei, pentru aceleaşi tranşe de venit eligibil.

Cum veniturile au crescut, mulţi nu se mai califică, pentru că aceste valori nu au mai fost actualizate de şapte ani, în condiţiile în care preţul combustibililor a tot crescut. Preţul lemnului de foc a crescut de patru ori în ultimii trei ani, aşa cum au spus cei de la Centrul pentru Studiul Democrației, iar pentru gaze e suficient să ne uităm pe datele Comisiei Europene: în al doilea trimestru al acestui an preţul gazelor pentru consumatorii casnici era de 3,35 eurocenţi/kWh în România, în condiţiile în care, acum şapte ani, la jumătatea lui 2011, acesta era de 2,19 eurocenţi/kWh, evoluţie la care trebuie luată în calcul şi deprecierea leului din această perioadă.


There are no comments

Add yours