bani curent

Nebunie pe piaţa de energie: preţurile au ajuns azi la 570 de lei/MWh, aproape de nivelul-record din iarnă. UPDATE: Ce spune Guvernul

Preţul energiei electrice tranzacţionate pe piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare PZU) creşte accelerat. A ajuns la pragul de 570 de lei/MWh. Impactul se va vedea în facturile majorităţii consumatorilor la finalul anului.

În intervalele orare 12,13 şi 14, energia electrică se tranzacţiona astăzi pe PZU la 570 de lei MWh. Volumele tranzacţionate nu au fost deloc mici, au fost de peste 2.300 MW putere orara, adică circa o treime din consumul naţional de energie electrică.

Situaţia nu este deloc una atipică. Preţurile cresc pe PZU de mai mult timp ş iau ajuns să stârnească atât îngrijorarea furnizorului, cât şi a consumatorilor.

“Preturile pe bursa de energie continuă să fie la un nivel foarte ingrijorător.Lucrurile se întamplă într-un context: producţie hidro şi eolian la un nivel scazut, cantităţi care merg în contracte la export, o piaţă pentru ziua de maine nesustenabil de mare, o transparenţă extremă care a inceput sa produca efecte negative”, scria pe pagina sa de facebook fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, pe baza preţurilor de ieri de pe PZU, mai mici decât cele de azi.

“E rău şi că lipsesc mecanisme de hedging care să elimine din riscurile de volatilitate.Este important şi ca autoritătile să clarifice dacă împartăşesc această îngrijorare sau o văd, mai degraba, ca o oportunitate pentru creşterea profiturilor companiilor de stat care se pot transforma apoi în venituri la bugetul de stat. De asemenea, este important ca din punctul de vedere al legislaţiei de concurenţă să nu existe derapaje de la lege”, a spus Nicolescu.

Citeşte, pentru explicaţii şi impactul în facturi, şi: În România se tranzacţionează cel mai scump curent din Europa. Explicaţiile şi vinovaţii

Preţul înregistrat azi este cu doar 30 de lei sub maximumul din iarnă. Atunci, preţul energiei electrice a sărit de pragul de 600 de lei MWh, cel mai mare nivel din istorie.

De ce e importantă evoluţia PZU? Deşi reprezintă doar o piaţă spot, pe care, teoretic, se tranzacţionează doar energia care nu a putut fi contractată pe termen lung, PZU a ajuns să devină o piaţă foarte lichidă pentru tranzacţiile cu energie electrică. Potrivit datelor Operatorului Comercial al Pieţei (OPCOM) , în fiecare dintre zilele trecute, pe OPCOM s-a tranzacţionat echivalentul a peste 44% din consumul naţional de electricitate, cu un maximum de 52%, pe data de 30 iulie. Or, este clar că mai multă energie cumpărată de aici, la aceste preţutri, va avea un impact final în factura de electricitate a consumatorilor, aşa cum s-a întâmplat deja la 1 iulie: preţurile la energia electrică furnizată în regim reglementat au crescut cu 8% la nivel naţional, cu un vârf de 11,6% în Bucureşti, tocmai din cauza creşterii abrupte a preţurilor de pe PZU din iarnă.

Citeşte şi:

În faţa scumpirilor abrupte, statul refuză plafonarea preţurilor la electricitate, aşa cum cer furnizorii mari

UPDATE: Ministerul Energiei a sesizat Consiliul Concurenţei

Semnalele primite din piaţa energiei electrice privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producători de energie din România au fost transmise spre analiză Consiliului Concurenţei, în urma situaţiei pe care România o înregistrează pe bursa de energie electrică, unde preţurile au atins un nivel ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.

Potrivit sursei citate, situaţia actuală se datorează mai multor factori locali şi regionali, unul dintre aceştia fiind legat de creşterea consumului de electricitate pe fondul codurilor de caniculă. În prezent, necesarul de consum este de 7.500 – 8.000 MW, cu peste 1.000 de MW mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Reprezentanţii Ministerului Energiei precizează că în regiune sunt preţuri similare, iar România funcţionează pe o piaţă europeană, având bursa de energie cuplată cu alte pieţe. În acest context, preţurile energiei pe bursa sunt influenţate de cele de pe pieţele cu care România este cuplată.

De asemenea, pe fundalul producţiei mai scăzute din hidrocentrale şi a creşterii consumului, România şi-a asigurat necesarul de electricitate cu o contribuţie consistentă în sistem a producătorilor pe cărbune şi gaze, ale căror costuri de producţie sunt mai ridicate, susţine ministerul.

O altă cauză ar fi legată de aportul infim în sistem al energiei eoliene. „Cu câteva excepţii, în cursul lunii iulie energia electrică produsă de centralele eoliene din România a fost nesemnificativă. Precizăm că, în urmă cu o săptămână, când producţia de energie eoliană era semnificativ mai mare, preţul energiei pe bursă a scazut drastic”, se precizează în comunicatul ME.

Nu în ultimul rând, există influenţe din cauza faptului că au expirat contractele de achiziţie de energie ale distribuitorilor, iar în acest context, distribuitorii şi-au asigurat necesarul de energie de pe OPCOM, contribuind la creşterea cererii; termocentrala operată de o companie privată, la jumătate din capacitatea de funcţionare; lipsa investiţiilor în modernizări, retehnologizări şi a punerii în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice. „În acest sens aducem în discuţie exemplul reactoarelor centralei nucleareletrice de la Cernavodă care s-au oprit neprogramat de mai multe ori în perioada de vară, fapt ce a obligat la găsirea de soluţii alternative pentru asigurarea consumului”, precizează Ministerul Energiei.

În acest context, ministrul Energiei Toma Petcu a avut o serie de întâlniri şi discuţii cu conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care s-a angajat sa realizeze o analiză a situaţiei şi să propună eventuale metode de intervenţie în piaţă.

Reprezentaţii Ministerului Energiei precizează că, potrivit legii, instituţia poate răspunde într-un asemenea context doar dacă autorităţile responsabile de monitorizarea pieţei fac sesizări şi propuneri în acest sens.

Totodată, Ministerul Energiei va începe o analiză privind cauzele producţiei scăzute din hidrocentrale, aportul energiei hidro în asigurarea consumului României fiind în această perioada mai mic decât în mod obişnuit. „Analiza îşi propune sa verifice dacă producţia Hidroelectrica este afectată de debitele reduse ale râurilor interioare sau este cauzata de o exploatare defectuoasă a hidroagregatelor”, potrivit sursei citate.

Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Energiei susţin că, dincolo de consumurile mari de energie înregistrate în această perioadă, România este în continuare exportator net de energie, nivelul exporturilor din primul semestru fiind cu circa 70% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Totodată, România are capacitatea să-şi asigure fără probleme consumul intern din producţie proprie, însă şi-a asumat şi liberalizarea totală a preţului energiei, acesta fiind primul an în care piaţa este complet liberalizată.


There are no comments

Add yours