Guvernul Tudose anunţă că nu va mai prelungi,pentru a 16 oară, memorandumul convenit în 2013 de România cu proprietarii kazahi ai Rompetrol, care nu a fost operaţionalizat nici până acum. Cere din nou plata datoriei istorice a grupului petrolier către bugetul de stat, de 600 de milioane de dolari, convertită în obligaţiuni acum 14 ani, apoi partial plătită şi partial convertită în acţiuni şi apoi anulată prin acest memorandum. Tudose pare că nu vrea să semneze pentru cei 200 de milioane de dolari pe care kazahii îi au pe masa de patru ani, ca să stingă odată acest diferend, în condiţiile în care procurorii anchetează afacerea de acum 14 ani. Care sunt efectele
Guvernul Tudose a anunţat că memorandumul semnat de Guvernul Ponta cu grupul kazah KazMunaiGas pentru reglementarea fostelor datorii ale Rompetrol către buget nu va mai fi prelungit decât dacă grupul kazah va plăti datoria istorică pe care o are faţă de statul roman. Datorie care, în urma deciziilor Guvernelor Năstase şi Ponta, de fapt nu mai există.
Iată comunicatul emis în acest sens de Ministerul Energiei:
„Joi, 9 noiembrie 2017, Prim-ministrul României Mihai Tudose a avut la Palatul Victoriei o întâlnire cu o delegație a KazMunaiGaz, proprietarii grupului Rompetrol și cea a companiei chineze CEFC, companie care va prelua pachetul majoritar al KMG International.
În cadrul întâlnirii, la care au participat și miniștrii Energiei, Economiei și Finanțelor s-a discutat despre viitorul Memorandumul semnat în 2013 între statul român și compania KMG.
În urma discuției, Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului încheiat în urmă 4 ani, trebuie să fie îndeplinite două condiții: achitarea datoriei istorice a companiei față de statul român și soluționarea cauzei de către justiție.
Premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiții trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înțelegerea din 2013.
Reamintim că în urmă cu 4 ani ( 15 februarie 2013), a fost încheiat un Memorandum de Înțelegere între statul român, și fostul The Rompetrol Group N.V. (în prezent KMG International N.V.), care prevedea în principal:
– înfiinţarea, organizarea şi functionarea unui fond de investiţii kazah-român în sectorul energetic
– lansarea la privatizare de către statul român a pachetului de actiuni de 26% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A. Constanţa”
Istoria lungă a unui memorandum amânat de 15 ori
Grupul Rompetrol si Guvernul României au incheiat in februarie 2013 un memorandum de intelegere privind soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare, în acţiuni în favoarea statului roman, ceea ce urma să pună punct tuturor proceselor legate de datoria istorică de 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia către statul român.
Potrivit memorandumului, Rompetrol va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26,7% din rafinăria Petromidia. Statul român deţine acum 44,7% din capitalul Rompetril Rafinare (rafinăria Petromidia), iar grupul kazah 54,6%, în urma conversiei parţiale a obligaţiunilor în care a fost transformată datoria istorică, despre care puteţi citi în paragraful următor.
Înţelegerea prevedea şi constituirea unui fond de investiţii kazah-român (KMG International – 80%, statul roman-20%), cu o valoare estimată de pana la aproximativ 1 miliard USD. Kazahii urmează să aloce 150 de milioane de dolari acestui fond, dintre care 30 de milioane în contul statului român. Restul, de până la un miliard de dolari, vor fi atraşi de la investitori din piaţă.
Statul român va păstra o participație, de 20% din capitalul social al fondului, pentru o perioadă de minimum 5 ani, perioadă în care nu va avea loc nicio reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.
Banii vor fi investiţi în proiecte energetice din România, au promis kazahii, care au estimat că, în urma efectului multiplicator, vor aduce 2.000 de noi locuri de muncă, iar durata de viaţă a fondului este de şapte ani.
Memorandumul a fost amânat însă de 15 ori, deşi kazahii au tot spus, mereu, că sunt dispuşi să plătească în orice moment cele 200 de milioane de dolari pentru acţiuni (statul trebuie însă să organizeze o licitaţie internaţională, dar este puţin probabil să ofere cineva mai mult).
Istoria veche a unei datorii
În octombrie 2003, Guvernul Adrian Năstase a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol Rafinare Constanţa (rafinăria Petromidia), existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 570 de milioane de euro. Atunci, grupul era deţinut de Dinu Pastriciu. Potrivit acestui act normativ, societatea avea dreptul să convertească în acţiuni obligaţiunile pe care nu le răscumpăra la scadenţă. În 2010, anul scadenţei, Rompetrol, ulterior cumpărat de compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, KazMunaiGas, a răscumpărat obligaţiuni în valoare de doar 54 de milioane de euro, iar restul a convertit în acţiuni, potrivit legii din 2003 (Rompetrol a spus că a mai plătit şi dobânzile aferente obligaţiunilor, în sumă de 250 de milioane de dolari).
Ca atare, statul a devenit acţionar la rafinărie, cu circa 45% din capital.
Au urmat mai multe procese, şi s-au instituit sechestre pe activele Rompetrol, inclusiv pe rafinărie. De aceea, Guvernul Ponta şi proprietarul kazah au decis în 2010 să semneze acest memorandum, în urma căruia statul a renunţat la toate procesele. Ulterior, memotandumul a căpătat putere de lege prin apariţia unei Hotărâri de Guvern.
Procurorii au intrat pe fir
Situaţia s-a complicat însă. În primăvara lui 2016, procurorii DIICOT au demarat cercetările în noul dosar „Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile şi activele rafinăriei Petromidia, KazMunayGas International NV şi SC Oilfield Exploration Business Solutions SA, şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006. Dosarul se referă la presupuse fapte penale derulate atât la privatitarea rafinăriei, cât şi la conversia datoriilor de 603 milioane de dolari către bugetul de stat în obligaţiuni. Au fost anchetaţi, printre altele, patru miniştri, Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea. Dosarul este şi acum în lucru iar sechestrul pe rafinărie nu a fost ridicat.
Înapoi în viitor: ce ar putea urma
Anunţul Guvernului, care vine chiar după o întâlnire cu oficialii companiei petroliere, este cel puţin ciudat: de fapt Executivul condus de Tudose spune, cel puţin în a ,că ,de fapt, vrea recuperarea unei datorii pe care Guvernul Năstase a convertit-o în obligaţiuni, iar apoi Guvernul Ponta practic a anulat-o prin acest memorandum de care acum Guvernul Tudose nu mai vrea să ţină seama.
Cum comunicatul nu este deloc clar, iar datoria veche e fapt nu mai există, pare că intenţia Guvernului Tudose este de a nu mai prelungi acest memorandum. Este posibil ca în decizie să cântărească şi dosarul DIICOT, pentru că dacă procurorii vor dovedi că prima conversie, cea din 2003, a fost penală, cei care acum se pot teme că, dacă vor operaţionaliza acest memorandum care izvorăşte de acolo, ar putea fi la rândul lor cercetaţi.
Dacă memorandumul nu va mai fi prelungit, practice se revine la situaţia anterioară semnării lui: statul rămâne acţionar cu 44%, şi este posibilă o nouă serie de procese. Fondul nu se va înfiinţa, iar grupul kazah este posibil chiar să dea în judecată statul român, aşa cum a anunţat.
Mai mult, este posibil să cadă şi acordul prin care grupul urma să fie vândut chinezilor. În primăvara anului trecut, grupul chinez CEFC a anunţat că a semnat cu KazMunaiGas un acord pentru cumpărarea a 51% din grupul KMG International (Rompetrol), după care a anunţat investiţii de trei miliarde de dolari pentru consolidarea şi extinderea afacerii. Afacerea ar fi urmat să fie finalizată până la finalul acestui an.
