Lipsa unei viziuni şi a unei strategii în sectorul energetic va duce inevitabil la căderea sistemului şi la pene generale, iar specialiştii chiar îşi dau cu părerea când ar putea avea loc primul eveniment de acest gen, a declarat, joi, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), citate de Agerpres.
„Să nu ne facem mari iluzii că strategia energetică va aduce ceva nou sau va rezolva ceva, iar documentul care va fi postat sau este în dezbaterea grupurilor parlamentare în acest moment este acelaşi, cosmetizat pe ici, pe colo, acelaşi care a fost publicat şi acum un an, şi acum doi ani. Nu vine să pună degetul pe rană şi să zică „Mâine ne apucăm de 3 şi 4 (reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă – n.r.), poimâine facem Tarniţa. Sunt doar nişte idei generale, acelaşi concept în care nu se ia o decizie politică. Investitorii nu vor şti ce îşi propune România”, a spus Vlăsceanu, în conferinţa „Energia în priză” organizată de ziarul Bursa.
Ea a arătat că sunt peste 100 de strategii în România aprobate în acest moment, pe diverse sectoare, fără o corelare între ele.
„Neavând o strategie economică asumată, şi sectorul energetic merge în aceeaşi direcţie şi se fac deja pariuri cât timp mai durează până când vom avea o cădere, un black-out. Lucrurile merg din inerţie în sectorul energetic şi nu vor putea merge aşa la infinit. Mai ales că pleacă specialiştii din sistem, iar în locul lor nu vin oameni cu aceeaşi experienţă. Lucrurile se leagă, iar lipsa de viziune economică impactează întreaga economie naţională”, a arătat oficialul ACUE.
Vlăsceanu a criticat autorităţile din ultimii ani pentru faptul că au amânat definirea consumatorului vulnerabil.
„Este o amânare sine die. Toată lumea este de acord că o treime sau mai mult din populaţie este în stadiu avansat de sărăcie energetică”, a susţinut directorul ACUE, amintind că tariful social este legat de un consum cât mai mic de energie, deci nu este o soluţie.
Ea a venit cu alternativa definirii unor zone energetice, unde autorităţile să rezolve punctual problemele acelor locuitori.
„Dacă nu se doreşte politic definirea consumatorului vulnerabil, haideţi să definim nişte zone de sărăcie energetică, spre exemplu, fără să jignesc, zona Zăbrăuţi din Bucureşti, care prezintă nişte caracteristici ale unei zone unde te poţi duce ţintit să vezi ce poţi face pentru oameni din punct de vedere energetic”, a mai spus Vlăsceanu.
