exxon marea neagra

George Maior, ambasadorul României în SUA, afirmă că e nevoie de „corectarea” legii offshore. Dragnea a spus deja ce nu se mai poate negocia

Ambasadorul României la Washington, George Maior, a vorbit despre necesitatea modificării legii offshore, deja adoptată de Parlament dar retrimisă Legislativului spre reexaminare, vitală pentru viitorul extracţiei gazelor din Marea Neagră şi de care este interesată în primul rând gigantul american Exxon. Maior a avut o întâlnire pe această temă, în trecut, cu secretarul de stat al Energiei şi spune că legea trebuie schimbată, pentru a asigura predictibilitate pentru investitori. Şi şeful PSD, Liviu Dragnea, spune că e nevoie de clarificări, dar există două lucruri ne-negociabile: procentele de taxare suplimentară stabilite deja şi obligaţia petroliştilor de a vinde jumătate din gazele extrase în România. Modificarea legii este una dintre priorităţile parlamentarilor în sesiunea care abia a început.

„Am abordat legea offshore din perspectiva intereselor româneşti. A fost adoptată o lege offshore de către Parlament, care într-un fel este bună pentru interesele naţionale economice româneşti dar care, bineînţeles, aşa cum au afirmat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, şi cum a acţionat preşedintele României, poate fi corectată. Deci acest aspect ne revine nouă. Sper ca ea să fie corectată pentru că acest cadru va asigura stabilitate şi predictibilitate pentru investitori în viitor. Ei au nevoie de această lege pentru a investi. Asta ca să disipăm tot felul de speculaţii privind faptul că ţărişoara noastră este jefuită, lucruri false, patriotism fals de fapt, lipsă de patriotism din partea celor care spun acest lucru pentru că acest, cum aţi spus bine, pivot militar trebuie să fie completat de unul economic, iar investiţiile, fie că nu neapărat vorbim de Exxon, dar investiţiile în energie completează acest tablou strategic esenţial pentru forţa României în plan extern. Şi sper ca el să se realizeze”, a declarat ambasadorul pentru Digi24.

Interviul a fost luat înainte de punctul cuminant al tensiunilor dintre Maior şi puterea politică de la Bucureşti, în vcare s-a ajuns la solicitarea preşedintelui PSD Liviu Dragnea, de a fi rechemat în ţară, dar este important în contextul în care una dintre principalele puncte pe agenda sesiunii Parlamentare care abia a început este chiar modificarea legii offshore. Asta în condiţiile în care companiile petroliere ar fi trebuit deja să anunţe decizia finală de investiţie.

Întâlnirea dintre Maior şi secretarul american pentru energie, Rick Perry, a avut loc la finalul lunii iulie, chiar în contextul adoptării de Parlament a legii offshore, iar căteva detalii au fost enunţate la acea vreme de ministrul român de externe, Theodor Meleşcanu. „Singura chestiune legată de asigurarea unei concordanțe între textul legii și anexa prin care se fac calculele privind deducerea cheltuielilor din exploatări, având în vedere că pentru offshoruri este mult mai costisitoare această activitate de exploatare a gazelor naturale”, a explicat atunci Meleşcanu.

Legea offshore, votată deja de Parlament, vitală pentru viitorul concesiunilor din Marea Neagră, a crescut povara fiscală a companiilor petroliere, prin introducerea impozitului suplimentar, în plus faţă de redevenţe, cu procente variabile în funcţie de preţul gazului pe piaţa internatională. Ea a instituit şi un sistem de deduceri, care, în teorie, ar trebui să sprijine companiile petroliere, dar, în practică, nu le ajută, pentru că deducerile nu se aplică cheltuielilor de explorare.

Citeşte detalii, aici:

Câţi bani ia statul petroliştilor din Marea Neagră cu noul sistem de taxare a gazelor. Filosofia, calculele şi scenariile

şi aici:

Aplicarea deducerii de 60%, ultima şansă pentru gazele din Marea Neagră? Cum se înţelege că s-ar aplica acum şi ce s-ar putea schimba

Legea a fost retrimisă Parlamentului de către preşedinte, pentru reexaminare, la finalul sesiunii parlamentare trecute. Înainte de asta, chiar liderul PSD, Liviu Dragnea, cel care a anunţat procentele suplimentare de taxare care fac obiectul legii, a admis că există unele lucruri în ea care pot fi modificate prin ordonanţă de urgenţă.

În acest week-end, Dragnea a vorbit din nou despre modificarea legii, explicând apăsat că nu renunţă la procentele de taxare şi la obligaţia companiilor petroliere de a vinde în ţară jumătate din gazele extrase din Marea Neagră.

„Indiferent ce se va întâmpla cu mine, eu nu am de gând să cedez şi nu am de gând să pun umărul la pierderea resurselor României. Şi nu o spun apăsat o spun calm. Indiferent ce se va întâmpla, forma plecată la preşedinte nu va fi modificată decât în sensul unor clarificări pe care le am şi anunţat pe care intenţionam să le transmit doamnei prim ministru, le-am şi transmis, doamna prim ministru era pregătită cu ministrul energiei să opereze nişte clarificări în anexe. Dar chestiunile importante nu vor fi modificate şi anume impozitul pe veniturile suplimentare, cota de gaz adică 50% din gazul din Marea Neagră să se comercializeze pe piaţa din România. Am văzut că un ambasador dintr-o ţară vecină era foarte supărat că nu se comercializează şi nu devine Budapesta – hub sau Ungaria – hub de gaz”, a Dragnea.

Aşadar, din ce se înţelege printre rânduri, discuţiile ar putea viza baza de calcul a deducerii şi modalitatea în care se va face.

Miza legii: rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi, de 20 de ori consumul României

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă Neptun Deep, derulat de ExxonMobil şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.

Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.

Exxon şi Petrom ar fi trebuit să anunţe până la sfârşitul verii dacă iau decizia finală de investiţie pentru perimetrul Neptun Deep, în care au investit deja 1,5 miliarde de dolari, cheltuieli de explorare, dar aprobarea în această formă a legii offshore, urmată de retrimiterea ei în Parlament, au îngheţat momentan proiectul. Companiile aşteaptă forma finală a legii, publicată în Monitorul Oficial.

 


There are no comments

Add yours