„Nu aş vrea să se creeze confuzia că din cauza liberalizării au crescut preţurile, ci din cauza condiţiilor din piaţă”, a continuat Lungu.
El a arătat că, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), adică piaţa spot a bursei OPCOM, media aritmetică a preţurilor pe primele opt luni din 2017 a crescut cu 64% faţă de anul trecut, creştere pe care a catalogat-o ca fiind „substanţială”, în condiţiile în care cantitatea tranzacţionată a fost doar cu 3% mai mare.
„În ceea ce priveşte contractele cu livrare anul următor, în special cele de pe OTC (platforma Over the Counter – n.r.), observăm o creştere de 3,5% pentru luna aprilie, 8,8% pentru luna mai şi de 23% pentru august, comparativ cu contractele încheiate în anul 2016 pentru 2017. Deci vara a fost mai năprasnică decât ce s-a întâmplat în iarnă”, a continuat preşedintele AFEER.
Preţurile din contractele cu livrare în 2019 sunt în uşoară scădere, cu câţiva lei faţă de 2018, respectiv 190-193 de lei pe MWh, a mai spus Lungu.
„Prin urmare, este de aşteptat ca şi preţurile din noile oferte ale furnizorilor către consumatorii finali să fie mai mari decât preţurile de anul trecut, pentru că, atât pe pieţele pe termen scurt, cât şi pe cele pe termen lung, preţurile au crescut, deşi nu putem pune acest lucru pe seama liberalizării”, a subliniat Lungu.
Potrivit reprezentanţilor AFEER, există un număr de 750-800 de consumatori casnici care au trecut din regim reglementat în cel concurenţial, din totalul de circa 8 milioane.
„După 1 ianuarie nu ne aşteptăm la o explozie a numărului consumatorilor casnici care îşi schimbă furnizorul, ci ne aşteptăm să continue trendul”, a susţinut Lungu.
Un alt aspect asupra căruia au atras atenţia oficialii AFEER este faptul că ofertele furnizorilor se referă la preţul propriu-zis al energiei, şi nu la factura finală.
„Concurenţa la furnizorii privaţi este atât de mare încât nu este loc de prea mari diferenţe între preţuri. Furnizorii trebuie să adauge ceva valoare la preţ, pentru că preţul nu mai poate să facă faţă acestei competiţii extrem de mari de la consumatorii finali”, a mai spus preşedintele Asociaţiei.
Astfel că, potrivit acestuia, companiile energetice vor veni cu tot felul de adaosuri pentru a-şi atrage clienţii, precum oferte la alte servicii furnizate, parteneriate cu lanţuri de magazine sau cu diverşi furnizori pentru a oferi echipamente cu discounturi.
De asemenea, întrebat cui se va adresa, în cazul unei pene de curent, consumatorul care are şi-a schimbat furnizorul tradiţional, distribuitorului sau furnizorului, Lungu a răspuns: „Legea spune că furnizorul este cel care are contract direct cu consumatorul. În alte ţări, orice consumator are două contracte, atât cu distribuitorul, cât şi cu furnizorul, şi sunt discuţii să fie la fel şi la noi. Cred că aşa ar trebui să fie şi la noi, întrucât ar lega un loc de consum de distribuitor, indiferent cine este furnizor şi cine este proprietarul apartamentului”.
AFEER va organiza, în perioada 19-22 septembrie, prima ediţie a Târgului Naţional de Energie, unde consumatorii se pot întâlni faţă în faţă cu reprezentanţii furnizorilor pentru a analiza ofertele acestora. La această ediţie vor participa şapte companii, respectiv cei patru furnizori tradiţionali: Electrica, ENEL, CEZ, E.ON, precum şi Tinmar Energy, Complexul Energetic Oltenia şi MET.
„Am vrut să fie o întâlnire face-to-face între furnizori şi consumatori. Va fi un bun prilej pentru companii să-şi prezinte ofertele şi serviciile, iar pentru consumatori să îşi aleagă în cunoştinţă de cauză oferta care li se potriveşte cel mai bine”, a precizat Lungu.
De la 1 ianuarie 2018, piaţa de electricitate din România va fi complet liberalizată, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) va controla doar preţurile consumatorilor alimentaţi în regim de Serviciu Universal.
În urmă cu o săptămână, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, declara că furnizorii de energie ultimă instanţă, adică cei tradiţionali, sunt obligaţi de către Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) să-şi informeze consumatorii că pot obţine preţuri mai bune dacă încheie un contract pe piaţa liberă.
„În fiecare lună când furnizorii trimit factura, aceasta trebuie să fie însoţită de o informare privind preţul la care pot accesa alte oferte din portofoliul lor şi diferenţa faţă de piaţa serviciului universal (preţul actual – n. r.)”, a arătat Havrileţ.
Potrivit acestuia, în acest moment, piaţa pentru serviciul universal, cea de unde furnizorii cumpără energie pentru consumatorii casnici în regim reglementat, reprezintă 12% din totalul consumului şi, fiind o piaţă de siguranţă, are un preţ mai mare decât cel al pieţei libere.
„Furnizorii de ultimă instanţă au două sau trei produse mai ieftine cu 10-15-20% decât preţul pe care îl plătesc consumatorii care încă sunt captivi”, a arătat oficialul ANRE.
În prezent, consumatorii casnici plătesc 10% energie la preţ reglementat şi 90% energie din piaţa liberă. De la 1 ianuarie 2018, piaţa va fi complet liberalizată, iar consumatorii casnici nu vor mai plăti preţuri reglementate.
„Consumatorii casnici nu mai au niciun motiv să rămână în piaţa pentru serviciul universal, dar ei trebuie să fie informaţi ce preţuri sunt dacă schimbă furnizorul sau rămân la acelaşi furnizor şi schimbă contractul. Îi vom obliga pe furnizori să facă această informare în fiecare lună până la 1 ianuarie”, a continuat Havrileţ.
El a mai spus că ar putea exista şi situaţii în care, pentru unii consumatori casnici, schimbarea contractului să nu aducă beneficii foarte mari, pentru că nici consumul nu este foarte mare, însă acest lucru trebuie ştiut şi asumat de către acei consumatori. Totodată, aceştia trebuie să ştie că se pot reîntoarce în piaţa pentru serviciul universal şi, de asemenea, că îşi pot schimba furnizorul la fiecare 21 de zile.
