70% din opririle neprogramate ale centralei nuclearelectrice de la Cernavodă din anul 2016 încoace au fost cauzate de sistemul de excitaţie al turbogeneratorului de la Unitatea 1, care fusese anterior înlocuit în cadrul programului de investiţii, dar oficialii centralei spun că problema a fost rezolvată.
Informaţia a fost făcută publică de Marian Şerban, într-o întâlnire cu presa care a avut loc la centrală.
„Evenimentele care s-au întâmplat nu au avut un impact economic şi financiar, de producţie sau de securitate nucleară semnificativ, în sensul că durata lor a fost scurtă. Dovadă este factorul de capacitate al ambelor unităţi, care menţine Cernavodă pe primul loc în lume. Ceea ce ne-a deranjat în primul rând a fost frecvenţa anormală a acestor evenimente, într-o perioadă scurtă de timp. Am făcut, după procedurile centralei, o echipă care să analizeze integral aceste evenimente şi am ajuns la concluzia că peste 70% dintre ele (7 din 10) au fost generate de o problemă la excitaţia generatorului Unităţii 1. (…). La ora actuală, putem confirma că acest eveniment ce a determinat această frecvenţă anormală la Unitatea 1 are cauze cunoscute, s-au luat măsurile care trebuie şi nu se va mai repeta. Au început evenimentele în 2016, în toamnă, şi ne-a luat până în 2017, în toamnă (…) Era o declanşare falsă, intempestivă”, a explicat Şerban.
Potrivit acestuia, cauza a fost o problemă punctuală, respectiv, la momentul înlocuirii sistemului de excitaţie, în 2016, cu unul nou, au fost păstrate în interiorul generatorului nişte părţi ale vechiului sistem.
„În 2016, am înlocuit sistemul de excitaţie al generatorului din cauza vechimii (unitatea 1 a fost racordată la SEN în anul 1996 n.red). A fost un proiect de 20 de milioane de dolari, făcut împreună cu General Electric, care a montat o componentă de ultimă generaţie. În acord cu inginerii de la GE s-au păstrat în generator unele componente”, a explicat Marian Şerban.
Şerban a subliniat că acest tip de excitaţie care s-a instalat la Unitatea 1 este de ultimă generaţie şi funcţionează în 60% din reactoarele din SUA şi în altele la nivel mondial.
„Ulterior, s-au generat tranzienţi şi am pierdut liniile de 400 KV. Timp de un an de zile, am tot încercat să vedem care au fost cauzele declanşărilor, împreună cu GE, în condiţiile în care sistemul acesta de excitaţie este folosit pe 60% din turbogeneratoarele livrate de General Electric la nivel mondial”, a explicat directorul Nuclearelectrica.
Practic, popular spus turbogeneratorul de 700 MW se deconecta automat de la reţeaua Transelectrica atunci când „simţea” orice variaţie de la valorile standard care apăreau pe liniile de înaltă tensiune din zonă, chiar şi mai departe de zona Cernavodă.
Spre finalul verii anului trecut, problema a fost rezolvată. „Am scos din generator componentele care se păstraseră şi, dincolo de calculele noastre, şi evoluţiile din SEN au arătat că problema a fost rezolvată. Din alte cauze, au apărut acele deviaţii în reţea, au mai fost pierderi de linii, dar excitaţia nu a mai funcţionat. Am avut o problemă tehnică punctuală, dar am rezolvat-o”, a spus Marian Ştefan.
Sistemul de excitaţie va fi înlocuit anul viitor şi la generatorul unităţii doi, şi directorul a explicat că nu vor mai fi păstrate acele componente vechi, tocmai ca să nu mai apară aceste situaţii.
El a dat asigurări că mediul şi populaţie nu au fost afectate de aceste incidente.
„Nu există niciun fel de eveniment în istoria de exploatare de la Cernavodă care să fi afectat în vreun fel vreo fracţiune de secundă securitatea nucleară. Avem o carte, interfaţă, cu organul de reglementare, care e o anexă cu 50 de poziţii cu fel de fel potenţiale condiţii anormale care se pot întâmpla şi care trebuie raportate CNCAN. Şi pe toate le raportăm, la fiecare facem rapoarte, spunem care a fost cauza, ce am învăţat din ea, ce trebuie să facem să nu se mai repete, etc”, a spus Şerban.
Potrivit directorului general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, factorul de capacitate al celor două unităţi de la Cernavodă se află în top 10 mondial şi ceea ce a deranjat a fost frecvenţa evenimentelor.
„Factorul de capacitate aduce ambele unităţi de la Cernavodă în top 10 mondial. Asta înseamnă că sunt 440 minus 10 care merg mult mai prost din punct de vedere funcţional (…) Până în 2017 Unitatea 2 a funcţionat 704 zile continuu. Fără câteva zile n-a funcţionat 2 ani… Sunt foarte puţine astfel de reactoare pe plan mondial… Am făcut şi noi o analiză. Am luat toate evenimentele din 2015 până azi, le-am pus pe categorii. Concluzia este că din acest număr de evenimente ce deranjează este această frecvenţă ce a creat o percepţie”, a afirmat Ghiţă.
Cele două reactoare ale CNE Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României în condiţiile în care fiecare are o putere instalată de producţie de 700 MW.
