Temperaturile mai reci din ultima zile vin să accentueze ceea ce experţii din energie spun de multă vreme: când consumul creşte, România nu are suficiente capacităţi de generare a energiei electrice.
Temperaturile reduse din ultimele zile, care au dus la creşterea consumului de energie electrică, au condus şi la o creştere a importurilor, în special în condiţiile unui aport redus al turbinelor eoliene. Potrivit datelor Transelectrica, în aproape toate intervalele orare de luni de la ora 5 dimineaţă până marţi la ora 14.00, România a importat energie electrică, mai ales în orele de vârf.
Spre exemplu, în intervalul de timp menţionat, cel mai mare consum a fost atins luni după-amiază, la ora 17.46. Atunci, România consuma 9.441 MW, în condiţiile în care producea doar 8.477 MW, fiind aşadar nevoie de importuri la o putere de 964 MW.
În aceste zile mai friguroase, cărbunele este principala sursă pentru producţia de energie electrică, cu un aport de peste 2.600 MW în acel moment al celui mai mare consum, când România nu producea nici 8.500 MW. Asta în condiţiile în care aportul surselor regenerabile, exceptând hidrocentralele mici, a fost destul de redus: doar 54 MW în turbinele eoliene şi doar 5 MW în fotovoltaic.
Puteţi vedea mai jos sistuaţia sistenului energetic
Mai mulţi oficiali din sectorul energetic au atras atenţia că, atunci când trebuie să-şi asigure vârful de consum, România nu are suficiente capacităţi de producţie disponibile iar cei peste 20.000 MW instalaţi care apar în statistici nu mai sunt de mult o realitate.
Fostul preşedinte al Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a declarant anul trecut că deşi, teoretic, România dispune de o capacitate instalată de producţie a energiei de 22.000 de MW în statistici, practic, când piaţa solicită peste 9.000 de MW, apar deja probleme cu asigurarea necesarului.
„Nici interconectarea sistemelor nu este extraordinar de mare şi nu ne-ar putea satisface o solicitare în plus între 1.000 şi 2.000. Nu există această interconectare. Deci, din raportul ANRE reiese că măsura pe care trebuie să o ia în considerare Ministerul Energiei, în principal, este o preocupare pentru a creşte capacitatea reală de producţie, alta decât cea din surse regenerabile, pentru că în secetă nu este nici apă, nici vânt, se merge pe producţie convenţională, iar aici trebuie să reliefăm rolul producătorului pe cărbune”, a spus Havrileţ.
