rosneft siberia

Cum câştigă Guvernul României bani de pe urma frigului siberian care a cuprins Europa

Guvernul încasează mai nou redevenţele pentru gaze în raport cu preţul mediu spot al gazelor de pe piaţa de la Viena. Or, în condiţiile în care temperaturile sunt mai scăzute, preţul a crescut cu 45% în doar câteva zile, deci statul român încasează mai mulţi bani de la companiile petroliere doar pentru că este mai frig afară.

În pofida opoziţiei întregii industrii şi a oficialilor pieţelor din România, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale emitea, acum aproape trei săptămâni, ordinul referitor la preţul la care se vor aplica procentele de redevenţă pentru gazele naturale extrase din România.

Astfel, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se calculează  în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti

Europa se confruntă de câteva zile cu o perioadă de frig siberian, perioadă în care, în mod natural, consumul de gaze naturale creşte, ceea ce conduce, natural, la creşterea preţurilor de pe platormele de tranzacţionare spot.

Or, potrivit ordinului ANRM, valoarea procemtului de redevenţă care trebuie plătită de producătorii români de petrol şi gaze se aplică exact la preţul spot de la Central European Gas Hub, nu la preţul cu care Petrom sau Romgaz vând gazelle către clienţii lor.

Astfel, potrivit metodologiei de calcul, pe care o puteţi vedea AICI, preţul mediu de referinţă pentru plata redevenţelor (plata se face luna următoare) este calculat în funcţie de “indicele bursier mediu la tranzacţionarea gazului natural afişat pe site-ul hub-ului ales de ANRM, PEGAS CEGH Day Ahead Market Single Day Select, VWAP/CEGHIX Central European Gas Hub AG (CEGH) pentru luna anterioară perioadei pentru care se calculează preţul de referinţă, în euro/MWh”.

Aşadar, procentul de redevenţă (între 3,5% şi 13%) se  aplică la valoarea medie a preţurilor spot din luna precedentă de la CEGH.

De când cu valul de frig, preţurile de la hubul din Austria (la care au participaţii şi Gazprom şi OMV) au crescut, iar dacă luăm în calcul doar preţurile de închidere din ultimele opt zile, aşa cum apar ele pe platforma publică, creşterea de preţ este de  45%. Astfel, dacă în data de 21 februarie preţul de închidere VWAP/CEGHIX era de 20,4 euro/MWh de gaz, în data de 27 februarie preţul era de 29,6 euro, iar, la momentul acestei ştiri raportul best bid/ best ask era de 37,55 euro/38,35 euro.

Deci statul roman va primi mai mulţi bani din redevenţele plătite de Romgaz şi Petrom pentru gazul extras din România doar pentru că este mai frig afară.

Cât de mult este greu de spus. Până la momentul apariţiei ordinului ANRM, cele două companii plateau redevenţele raportat la preţul din contractile lor cu cumpărătorii gazului. Aceste preţuri nu sunt publice, şi ţin de cantităţile de gaz livrate şi de perioadă, iar, alături de parţile din contract, singura entitate care le cunoaşte este ANRM.

Citeşte şi:

OMV Petrom anunţă „o potenţială descoperire importantă” de petrol, la mare adâncime, în estul României

Ca atare, nu putem spune cât a câştigat statul roman, dar putem aplica preţul de la Bursa Română de Mărfuri, cea mai lichidă platformă de tranzacţionare din România. BRM nu publică preţurile zilnice spot, dar publică preţurile medii lunare de tranzacţionare de pe piaţa angro, or, pentru luna februarie, acest preţ este de 84,77 lei/MWh, adică puţin peste 18 euro.

Recent, directorul OMV Petrom, Mariana Gheorghe spunea, pe baza preţurilor de anul trecut, că, dacă Petrom ar fi trebuit să plătească tot anul redevenţele raportat la preţul de hub din Austria, ar fi trebuit să plătească cu 25% mai mult.

Producţia naţională de gaze este de circa 11 miliarde de metri cubi.


There are no comments

Add yours