centrala brazi

Ce nu spune Iancu de la PSD: În luna în care a acuzat Petrom că a oprit voit centrala Brazi ca să crească preţul energiei, în SEN au fost 60 de avarii

Deputatul PSD Iulian Iancu a acuzat Petrom că a oprit deliberat centrala de la Brazi, care oricum funcţiona la jumătate de capacitate, pentru a forţa o creştere de preţ a energiei electrice pe bursă, generată de o producţie mai mică de energie, pe un consum în creştere. În acea lună însă, au fost circa 60 de opriri accidentale ale hidro şi termocentralelor din România, toate deţinute de stat, cu excepţia celei de la Brazi, care au privat Sistemul Energetic Naţional de sute de MW putere orară.

Deputatul PSD Iulian Iancu a declarat joi că, din informaţiile sale, un producător de electricitate nu a pus la dispoziţie întreaga capacitate de producţie, apoi a depus oferte de cumpărare pe bursă la preţuri foarte mari, pentru a manipula preţul. El a refuzat să nominalizeze compania, însă, din discuţiile între membrii comisiei de anchetă a activităţii ANRE şi reprezentanţii Autorităţii, a reieşit că este vorba despre OMV Petrom.

„Din datele pe care le-am putut analizat la nivelul lunii ianuarie, am constatat că un producător şi-a redus capacitatea de producţie la 25-30% – ştim că a nu pune la dispoziţie 100% din capacitatea de producţie este infracţiune, deci automat se constituie într-un dosar penal de anchetă şi analiză asupra acestei situaţii. În consecinţă, a redus capacitatea de producţie şi a creat o criză de energie electrică în piaţă. A făcut oferte, în acelaşi timp, de cumpărare de energie electrică pentru toată luna ianuarie cu 2.000 de lei pe MWh, în mod direct influenţând creşterea din piaţă. (…) Analizând, am observat că au mai existat alţi producători care şi-au redus capacitatea de producţie. Surpriza este că acest fenomen s-a înregistrat începând din ianuarie până prin august. Pe fondul consumului mare de electricitate, această criză pe zona de producţie a menţinut preţurile la nivel ridicat”, a spus Iancu, întrebându-l pe preşedintele ANRE ce măsuri a luat, după cum scrie Agerpres.

Ce nu a spus Iancu este că, în luna ianuarie, în România au fost 90 de situaţii în care producătorii de energie de electrică au avut oprită cel puţin o capacitate de generare, fie oprire planificată, fie avarie. Asta potrivit datelor ENTSOE (European Network of Transmission System Operators for Electricity), consultate de e-nergia.ro pentru luna ianuarie 2017.

Citeşte şi:
Preţurile pe piaţa spot de energie, mai mari cu 85% faţă de acum un an

Centrala de la Brazi funcţiona la doar 50% din capacitate la data la care Iancu a spus că a fost redusă producţia. Centrala este pe gaze, funcţionează în ciclu combinat, cu două grupuri de o putere totală de 860 MW, produse de General Electric. La finalul anului trecut, un grup a fost oprit pentru că s-a defectat un transformator, iar spre finalul lunii aprilie a fost oprit şi al doilea, aşa că centrala a fost oprită în totalitate. Primul grup a fost repornit abia pe 5 iulie, deci centrala funcţionează la jumătate din capacitate până spre sfârşitul acestui an, când oficialii companiei speră să fie repornit şi al doilea.

În plus, potrivit datelor ENTSOE, centrala Brazi a mai fost oprită o data, total, timp de 12 ore, în data de 15 ianuarie, din cauza unei avarii.
În total, din cele peste 90 de opriri din luna respective, 60 au fost avarii.

Puteţi vedea ce s-a întâmplat cu Sistemul Energetic Naţional în luna ianuarie 2017, AICI

Analizând acele date, se poate constata că, mai ales din cauza avariilor, Sistemul Energetic a fost privat de sute de MW putere orară aproape în fiecare zi

Spre exemplu, în data de 4 ianuarie, un grup de 330MW de la Turceni nu a fost disponibil timp de 12 ore, până la prânz, iar, în aceeaşi zi, între orele 11 şi 13 nu a funcţionat (accidental, nu planificat) nici un grup de 195 MW de la termocentrala Mintia. Şi, între 31 decembrie şi 6 ianuarie ora 00 (deci perioadă care acoperă şi intervalul de mai sus), un alt grup de la Mintia a funcţionat la jumătate din capacitate, la doar 110 MW, tot din aceste motive.

Alt exemplu: în 10 ianuarie, la ora 6 dimineaţa era oprit, tot neprogramat, un grup de 330 MW de la Turceni, la ora 8 unul de la Mintia funcţiona tot la jumătate (110 MW), la ora 12.00, un alt grup de la Turceni, iar la ora 23.00 s-a oprit unitatea unu de la Cernavodă, de 700 MW.

11 ianuarie: un grup de 330 MW de la Turceni oprit toată ziua, unul de 194 de la Porţile de Fier, oprit între 12 şi 17, accidental, la fel, alte trei, tot de la Porţile de Fier oprite între ora 17.00 şi miezul nopţii, cu o putere de 194 MW. În acea zi, unitatea 1 de la Cernavodă a fost repornită, la ora 6 dimineaţa.

16 ianuarie: Hirocentrala Râul Mare a fost oprită de la ora 00.00 la 7 dimineaţa. Minus 335 MW. Între ora 00.00 şi ora 5, tot neplanificat, a funcţionat la jumătate (150MW), un grup de la Işalniţa. Toată ziua, un grup de la Turceni, de 330 MW, a fost cu producţie zero. Un alt grup de la Işalniţa a funcţionat la doar jumătate din capacitate (146 MW), toată ziua. În aceeaşi zi, între orele 13 şi 17 şi 21-00, aceeaşi hidrocentrală de la Râul Mare a fost oprită tot neplanificat.

Iar exemplele pot continua

Citeşte şi:
Alarmant! România nu mai are cu ce să producă electricitate, când consumul depăşeşte 8.000 MW

România nu are suficiente capacităţi de producţie a energiei electrice, astfel că, în momentele în care consumul creşte, există probleme cu asigurarea alimentării şi a siguranţei sistemului energetic naţional, după cum a declarat preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, în cadrul audierilor din comisia înfiinţată pentru a ancheta activitatea autorităţii,

El a spus că în acest an s-au întâmplat două elemente majore, care au o caracteristică comună, respectiv un vârf de consum de energie electrică, într-o perioadă de turbulenţe deosebite din punctul de vedere al climei.

‘Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescută de energie electrică pe piaţă, odată cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasă, o solicitare mare de energie electrică, o lipsă de energie hidro în sistem, care este o energie ieftină. Acest lucru a făcut ca preţul energiei pe cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 de lei pe MWh, dacă facem o comparaţie cu preţul mediu pe PZU până la acel moment, de 150 de lei – 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natură să pună întrebări ce anume se întâmplă’, a spus oficialul ANRE.


There are no comments

Add yours