OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Cât de sensibilă este România la creşterea preţului petrolului

În ultimul său raport asupra inflaţiei, BNR face un calcul al efectului creşterii preţului petrolului asupra economiei României. Care este concluzia?

„În contextul amplificării tensiunilor geopolitice, prețul petrolului Brent și-a continuat traiectoria ascendentă și în prima jumătate a anului 2018, testând episodic spre sfârșitul intervalului pragul de 80 de dolari SUA/baril, astfel că pe ansamblul trimestrului II variația anuală a urcat cu 24 puncte procentuale față de perioada anterioară, până la 47 la sută”, arată BNR.

În ultimul său raport, grupul austriac OMV a arătat că preţul mediu al petrolului Brent în prima jumătate a acestui an a fost de 70,58 dolari pe baril, în creştere cu 23% faţă de preţul mediu din primul semestru al anului trecut.

Compania petrolieră, acţionarul majoritar al Petrom, estimează o temperare a scumpirii petrolului, prognoza sa pentru tot anul indicând un nivel de 70 de dolari. La fel şi BNR. „Cele mai recente evoluții oferă însă indicii cu privire la o posibilă temperare a ritmului de creștere, în contextul unui nou acord în cadrul OPEC+, vizând, de această dată, majorarea producției de petrol (deși persistă incertitudini cu privire la capacitatea tehnică a membrilor de a realiza acest lucru), și, respectiv, al discuțiilor despre accesarea rezervelor strategice de petrol ale SUA”, arată banca centrală.

Totuşi, BNR a făcut un test de stres în situaţia în care petrolul se scumpeşte cu 10 dolari pe baril, valoare care „a fost fundamentată pe baza volatilității prețului futures pe parcursul ultimului an”. Pe scurt, concluzia este că inflaţia anuală va creşte cu 0,2%, alimentată de scumpirea carburanţilor, iar economia în ansamblu ar scădea cu 0,1%, pentru că suntem mai puţin dependenţi de importurile de produse

Iată explicaţia BNR, pe larg:

„Fluctuațiile prețului internațional al petrolului se transmit în rata inflației din România atât prin canalul direct, reprezentat de prețul carburanților, componentă a grupei combustibililor, cât și prin cel indirect, care vizează costurile de producție din industria bunurilor de consum, inclusiv cele de transport ale agenților economici. Odată produs șocul, în măsura în care nu este însoțit de o suită de alte șocuri, efectele descrise anterior, denumite de runda întâi, sunt temporare, perioada de timp în care sunt reflectate în rata anuală a inflației depinzând pe de o parte, de viteza de transmisie a șocului, iar, pe de altă parte, odată ce au afectat rata anuală a inflației, de persistența la nivelul acesteia timp de patru trimestre. În măsura în care așteptările inflaționiste ale agenților economici încorporează modificarea temporară a prețurilor de consum și se repoziționează la niveluri diferite, se poate vorbi și de efecte persistente (de runda a doua)

O traiectorie superioară a prețului petrolului în medie cu aproximativ 10 dolari/baril pornind de la valorile curente (reprezentând o creștere cu circa 13 la sută), în concordanță cu o redresare mai puternică a cererii mondiale de petrol pe termen mediu sau cu o scădere a ofertei de petrol pe seama tensiunilor geopolitice ce escaladează cu regularitate, ar conduce la o majorare a inflației IPC (cu circa 0,2 puncte procentuale la orizont de 1 an). Aproximativ jumătate din acest efect este asociat canalului direct, coeficientul de transmisie aferent modificărilor cotațiilor țițeiului în variația prețului carburanților fiind, conform estimărilor empirice, de aproximativ 20 la sută la un orizont de patru trimestre. Creșterea costurilor de producție, inclusiv pe fondul majorării prețului produselor energetice din import, este reflectată de traiectoria inflației de bază, mai ridicată cu aproximativ 0,2 puncte procentuale la același orizont, inclusiv în contextul efectelor de runda a doua.

Acestea, transmise prin intermediul așteptărilor privind inflația ale agenților economici, sunt evaluate a avea însă un impact relativ redus, de aproximativ 0,04 puncte procentuale, în contextul în care șocurile repetate de ofertă din ultimii ani (asociate atât variațiilor cotațiilor petrolului, cât și ale prețurilor materiilor prime agroalimentare) au condus la revizuirea anticipațiilor inflaționiste cu precădere pe termen scurt, pe termen mediu acestea menținându-se în interiorul intervalului asociat țintei.

Acest rezultat este însă dependent de contextul specific al economiei naționale în momentul producerii șocului, o eventuală materializare a acestuia într-un cadru caracterizat de incertitudini ridicate și dezechilibre macroeconomice în accentuare, ori de șocuri frecvente și care acționează în același sens, putând conduce la efecte de runda a doua de mai mare amploare și persistență, care ar putea necesita o conduită a politicii monetare mai restrictivă în vederea contracarării acestora și încadrării ratei inflației în obiectivul privind stabilitatea prețurilor.

În ceea ce privește impactul asupra creșterii economice, acesta este evaluat a fi redus (până la -0,1 puncte procentuale la orizont de 1 an), în contextul în care țara noastră se numără printre statele membre ale UE cel mai puțin dependente de energia importată (cu un procent de 22,3 la sută din necesar, față de o medie la nivelul Uniunii de 53,6 la sută în anul 2016, conform statisticii Eurostat, niveluri mai reduse fiind înregistrate doar de Estonia și Danemarca)”


There are no comments

Add yours