hidroelectrica

Americanii de la FP cer în instanţă 300.000 de lei de la fiecare om din conducerea Hidroelectrica. Motivele sunt surprinzătoare

Fondul Proprietatea a dat în judecată, pe persoană fizică, toţi membrii Consiliului de Supraveghere şi chiar trei membri ai directoratului, inclusiv pe directorul general, Bogdan Badea, şi cere fiecăruia daune de câte 300.000 de lei. Americanii spun că Hidroelectrica, la care ei sunt al doilea acţionar, după statul român, a fost prejudiciată de faptul că societatea a făcut angajări şi că a suplimentat sumele acordate principalului său contractor pentru reparaţii, Hidroserv.

Situaţie inedită la cel mai mare producător de energie din România şi una dintre cele mai profitabile societăţi controlate de stat: Fondul Proprietatea, care deţine 20% din companie, a dat în judecată oamenii din conducerea companiei, imputându-le prejudicii aduse societăţii prin deciziile luate în 2017, an în care Hidroelectrica a raportat cel mai mare profit din istorie, din care 90% a fost distribuit deja celor doi acţionari, statul român şi FP, sub formă de dividende.
Potrivit unui document intrat în poziţia noastră, FP cere daune de câte 300.000 de lei următorilor foşti şi actuali membri ai Consiliului de Supraveghere: Gabriel Andronache, Karoly Borbely, Radu Cojocaru, Andreea Lambru, Andreea Negru Ciobanu, Dan Laurenţiu Tudor şi următorilor foşti şi actuali directori: Bogdan Badea, Marian Bratu şi Mihai Zdru.

FP spune că există două decizii ale membrilor CS, puse în aplicare de Directorat, care ar fi adus prejudicii companiei.
Prima se referă la angajarea a 270 de oameni, dintre care 146 pe poziţii nou înfiinţate, concomitent cu desfiinţarea a 27 de posturi, unele dintre ele de conducere, şi concedierea unor directori care ocupau aceste posturi. FP spune că măsura nu a fost fundamentată, mai ales în condiţiile în care, în timpul perioadei de insolvenţă compania a efectuat peste 800 de concedieri. FP spune chiar că faptul că existau poziţii vacante nu este o justificare a conducerii societăţii pentru decizia de ocupare a lor.

A doua se referă la decizia conducerii de a creşte valoarea serviciilor prestate de principalul său contractor în materie de reparaţii şi mentenanţă, respectiv Hidroserv. Cei de la FP spun că Hidroelectrica a crescut cu 2 lei pe oră tariful de manoperă plătit către Hidroserv (până la 24 de lei) şi a introdus elemente noi în devize, respectiv ” 1. timp de mobilizare, prin decontarea orară la un tarif de 22 lei/oră a personalului direct productiv şi 2. Dislocarea personalului direct productiv”. FP spune că astfel devizul total către Hidroserv este mai mult decât dublu (118%), noile tarife nu sunt justificate şi cresc cheltuielile companiei şi sunt un sprijin pentru Hidroserv.

Citeşte şi:

Hidroelectrica ar putea fi obligată de stat se renunţe la 14% din producţia de energie ca să lase mai multă apă pentru peşti

În total, FP a calculat daune de circa 113 milioane de euro pentru că a făcut angajările (sumă în care intră şi plăţile compensatorii făcute pentru concedieri, inclusiv cele din perioada insolvenţei) şi de 4,5 milioane de euro pentru majorarea tarifelor pentru Hidroserv.

Bogdan Badea, directorul companiei, a spus în mai multe rânduri că angajările sunt necesare pentru că Hidroelectrica, oricum o companie foarte profitabilă, trebuie să se orienteze spre dezvoltare şi investiţii. Din punctul de vedere al suplimentării sumelor către Hidroserv, companie care este oricum în insolvenţă, inclusiv din cauza diminuării volumului de lucrări din perioada insolvenţei, Badea a spus că Hiroelectrica nu îşi poate permite să se joace cu Hidroserv. „Este o companie foarte importantă pentru Hidroelectrica, avem nevoie de experienţa şi expertiza specialiştilor care lucrează în această societate”, a spus Badea.

Hidroelectrica este o maşină de făcut bani pentru acţionarii săi. În primele şase luni ale anului, compania a raportat un profit net de 962 de milioane lei, un nivel istoric, asta după ce anul trecut a obţinut 1,6 miliarde de lei, la fel, un rezultat anual istoric. În acest an, compania a plătit dividende de 1,13 miliarde de lei, aferente cotei de 90% din profitul aferent anului trecut, asta după ce, în 2017, compania plătise dividende şi dividende speciale în sumă de 1,7 miliarde de lei. Şi în acest an, suma va fi generoasă, date fiind rezultatele de la jumătate anului.

Citeşte şi:

Nou plan de afaceri la Hidroelectrica: achiziţii în eolian şi solar, finalizarea amenajărilor hidrotehnice complexe, proiectare „in house”

FP a primit 20% din aceşti bani, în calitatea sa de acţionar. De fapt, Hidroelectrica este cel mai important activ din portofoliul FP, iar politica administratorului FP este de a maximiza câştigurile pentru acţionarii săi, dintre care cel mai important este fondul american Elliott. FP nu este un investitor strategic, ci doar unul de portofoliu, fiind aşadar interesat în primul rând de veniturile pe care le aduce participaţia sa, de aici şi acţiunile pentru maximizarea veniturilor companiei-FP a cerut chiar, în acest an, ca Hidroelectrica să plătească suplimentar acţionarilor un miliard de lei din rezervele sale, însă statul român s-a opus.

De altfel, în condiţiile în care listarea Hidroelectrica la bursă se tot amână, FP a anunţat, în primăvara acestui an, că nu exclude vânzarea pachetului de acţiuni înainte de listare, dacă primeşte o ofertă satisfăcătoare.


There are no comments

Add yours