termocentrala mintia

Ajutor de la stat pentru Valea Jiului. Transelectrica va fi obligată să cumpere curent de la termocentralele Mintia şi Paroşeni până în 2020

În următorii doi ani, Transelectrica va fi obligată să cumpere servicii de sistem de la termocentralele Mintia şi Paroşeni, care fac parte din Complexul Energetic Hunedoara (CEH), potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Energiei. Era singura soluţie legală pe care statul a putut să o găsească pentru CEH, în condiţiile în care, dacă cele două centrale nu ar mai funcţiona, siguranţa sistemului energetic din partea de nord-vest  a ţării ar fi afectată, spune Guvernul. Energia mai scumpă produsă de CEH va fi plătită de toţi consumatorii din România, prin factură.

“Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN-n.red), Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei”, se arată în proiect

“Operatorul de transport și sistem va stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW va fi alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A”, mai spune proiectul.

Măsura este valabilă până în anul 2020, se mai arată în document.

Cele două centrale ale CEH, care au o capacitate instalată de 1.225 MW, asigură o cotă de circa. 5 % din totalul producției naționale de energie electrică, Complexul, aflat în insolvenţă fiind cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a României.

“Analizele (Transelectrica-n.red.) efectuate au indicat că, în condițiile în care centralele electrice ale CEH nu funcționează, există posibilitatea de apariție a unor circulații foarte mari de putere și chiar suprasarcini pe axul 220 kV Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat.  Nefuncționarea grupurilor aparținând CEH ar conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud a țării către zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN. Practic, prin funcționarea centralelor aparținând CEH consumul de energie electrică din stațiile limitrofe este alimentat preponderent din producția de energie din zona respectivă, spre deosebire de situația în care aceste centrale nu funcționează, situație în care, pentru alimentarea consumului, este necesar transferul de putere din alte zone ale SEN”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

“În România, sursele de producție de energie electrică sunt repartizate dezechilibrat între jumătatea din sud şi cea din zona de nord a țării. Astfel, în jumătatea de nord a țării sunt instalate capacități care acoperă doar 20 % din producția de energie electrică a SEN. Nefuncționarea grupurilor generatoare din cadrul centralei termoelectrice Mintia și centralei termoelectrice Paroșeni conduce la creșterea transferului de putere dinspre zona de sud spre zona centrală și mai departe către nordul și vestul SEN pe axa de 220 KV Târgu Jiu Nord-Paroșeni-Baru Mare-Hășdat-Pestis-Mintia. Funcționarea respectivei axe de transport la limita capacității influențează în mod negativ capacitatea transfrontalieră dinspre România spre Ungaria și, în această situație, participarea României la piața cuplată pentru capacitățile transfrontaliere, organizată între România, Ungaria, Republica  Cehă și  Slovacia, în sensul în care valorile capacităților de transfer ale României în direcția export vor scadea. Astfel, orice defect pe axa respectivă conduce la o scădere și mai accentuată a capacității actuale de schimb transfrontalier”, mai scrie în nota de fundamentare.

Transelectrica, operatorul SEN, căruia I s-a cerut un studiu, “a recomandat menținerea grupului de la CET Paroșeni și cel puțin a unui grup în CTE Mintia până la finalizarea (termen estimativ: 2023-2024), a lucrărilor de trecere a axului „Banat” (axul de 220 kV Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, crescând astfel capacitatea de transport a axului respectiv și capacitatea de interconexiune internațională”, mai scrie în nota de fundamentare.

Ce se întâmplă de fapt

Prin acest nou act normativ, minerii din Valea Jiului şi cele două termocentrale primesc garanţia că li se va prelua o parte din producţia de energie electrică în sistem, până la jumătatea anului 2020, în condiţiile în care costul de producţie per MWh al celor două centrale, este mai mare decât preţurile din piaţă, şi oricum CEH se află în risc de faliment, deci capacitatea de a vinde energie pe piaţă, prin contracte, este limitată. Tehnologic, producţia de electricitate din cărbune de subteran este mai costisitoare, iar centralele trebuie să îndeplinească norme drastice de mediu, cu investiţii pe măsură.

Pe de altă parte, alocarea a 400 MW pentru serviciile de sistem prestate de Complexul Hunedoara, decisă fără vreo licitaţie, se va face teoretic în defavoarea altor producători şi cu un cost suplimentar în factura de energie a tuturor consumatorilor, dar, după cum spun Guvernul şi Transelectrica, doar aşa SEN poate funcţiona în siguranţă.

Serviciile tehnologice de sistem asigură practic funcţionarea sistemului energetic naţional (SEN) în condiţii de siguranţă. Grosier spus, în cazul în care apare vreun dezechilibru (eolienele se opresc brusc, se opreşte neplanificat un reactor de la Cernavodă, etc.) aceşti furnizori de servicii tehnologice de sistem intră automat , la cererea Dispeceratului Energetic Naţional al Transelectrica, pentru a se menţine echilibrul dat fiind că, la limită, se poate ajunge la pene de curent. În mod tradiţional, reglajul sistemului, mai ales cel primar şi secundar (pormire a grupurilor energetice în maximum 30 de secunde şi respectiv, 15 minute) se face de către grupurile hidro şi cele pe gaze , din motive tehnice: sunt mai uşor de pornit şi astfel intră şi reechilibrează SEN mai repede. CEH, tot din motive tehnice, nu poate intra decât pe reglajul terţiar.

Preţul la care furnizorii de servicii tehnologice de sistem „vând” energia solicitată de Transelectrica este reglementat de ANRE şi este trecut ulterior, pe tot lanţul transport-distribuţie-furnizare, în factura tuturor consumtorilor.

Complexul, care pe lângă cele două termocentrale mai administrează şi patru mine de subteran din Valea Jiului, are 6.600 de angajaţi şi avea, la jumătatea anului trecut datorii de 1,4 miliarde de lei. Societatea are un capital net contabil negativ de circa 2 miliarde de lei, după cum se arată în nota de fundamentare citată mai sus.


There are no comments

Add yours