La sfârșitul acestei săptămâni expiră termenul de depunere a proiectelor energetice care solicită finanțare europeană din Fondul de Modernizare. Există însă o mare problemă – nu se știe încă cine va evalua proiectele pentru a la transmite la Bruxelles pentru a primi banii, întrucât licitația pentru studiul care să spună cum se împart banii e contestată, iar Guvernul mai are doar o lună pentru a face selecția.
Vineri, 30 octombrie, expiră termenul până la care companiile din sectorul energiei pot depune la Ministerul Economiei și Energiei proiectele pentru care solicită finanțare europeană, prin mecanismul Fondului de Modernizare, mai cunoscut drept 10d, pentru că la acel punct se regăsește în directiva europeană EU-ETS. Termenul inițial a fost 16 octombrie, dar a fost prelungit, pe motiv că Ministerul a fost asaltat cu întrebări din partea celor interesați.
Pentru cei mai puțin implicați în chestiune, mecanismul 10d presupune ca România, alături de alte nouă state mai puțin dezvoltate din UE, primește bani din vânzarea certificatelor de emisii pentru a finanța proiecte energetice depuse în fiecare țară. Suma pentru România este enormă, oficiali ai ministerului Economiei vorbind despre circa 6,7 miliarde de euro care ne-ar fi alocați pentru a se finanța aceste proiecte. Ministerul primește proiectele, apoi le selectează în baza unui studiu făcut de un consultant care să respecte cerințele de eligibilitate din directivă, și apoi le trimite Comisiei Europene, Bruxelles-ul fiind cel care decide în final ce și cât finanțează, asistat de Banca Europeană pentru Investiții.
După cum se poate intui, interesul companiilor din România este enorm pentru a se accesa acești bani, doar că există o mare problemă care poate arunca totul în aer. Să detaliem.
Ministerul trebuie să transmită o listă preliminară cu investițiile selectate către Comisie și BEI până la data de 30 noiembrie. Cu alte cuvinte, are la dispoziție o lună, între 30 octombrie, când expiră termenul pentru depunerea proiectelor, și 30 noiembrie, în care să selecteze ce proiecte trimite pentru solicitarea de finanțare. Poate părea timp suficient, dar nu este, și asta pentru că nu există încă nici măcar studiul pe baza căruia să se facă selecția proiectelor.
Să mergem puțin în urmă
Deși știa termenele, Ministerul Economiei publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) abia în 4 august anunțul prin care solicită un “Studiu privind privind privind implementarea mecanismelor de finanțare prevăzute de Directiva EU-ETS revizuită”. Ministerul anunța că așteaptă ofertele firmelor de consultanță interesate să elaboreze acest studiu până la data de 25 august, procedura fiind licitație publică accelerată. Deci la doar trei săptămâni de la anunț. Ministerul a estimat că valoarea estimată a acestui contract este de 940.000 de lei, iar câștigătorul este cel cu cea mai bună ofertă din punct de vedere tehnico-economic.
Au fost două companii care au trimis oferte, Deloitte Consultanță și CIGA Energy. În data de 16 septembrie, Ministerul a comunicat oferta câștigătoare: cea a CIGA, care s-a oferit să facă studiul cu doar 399.000 de lei, deci la mai puțin de jumătate față de estimarea Ministerului. În data de 23 septembrie, Deloitte a contestat rezultatul la Comisia Națională de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Potrivit contestației depuse, care este disponibilă în SEAP, Deloitte a solicitat “anularea comunicării rezultatului procedurii’ și “obligarea Autorității Contractante la adoptarea măsurilor de remediere constând în reluarea Procedurii de Atribuire din etapa evaluării tehnice și financiare a ofertelor (…) și pe cale de consecință respingerea ofertei declarate câștigătoare”.
Deloitte invocă două aspecte. Primul este că oferta celor de la CIGA ar fi neconformă și inacceptabilă întrucât nu respectă cerințele referitoare la capacitatea tehnică și profesională. Al doilea este că oferta CIGA, care a fost declarată câștigătoare, are un preț neobișnuit de mic raportat la cerințe, deci Ministerul ar fi trebuit să o respingă și invocă și o lege în acest snes (HG 395/2016).
Dincolo de bătălia de la CNSC, relevantă pentru situația de față este curgerea timpului. Depusă pe 23 septembrie, contestația nu are nici acum un răspuns final de la CNSC, și, potrivit datelor de pe site-ul instituției, pe 23 octombrie părțile încă mai depuneau documente. În plus, si soluția care va fi dată de CNSC poate fi apoi atacată la instanța de judecată apoi, deci nimeni nu poate ști acum când se va termina această poveste.
Or, până atunci, Guvernul nu are încă nici consultantul și nici studiul pe baza căruia să evalueze ofertele dintre care le va selecta pe cele care trebuie musai trimise Bruxelles-ului până la 30 noiembrie, ca să putem lua cele 6,7 miliarde de euro.
